Lux, cum priveşti înainte, pe stînga

Publicat în Dilema Veche nr. 422 din 15-21 martie 2012
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Imaginaţi-vă că aveţi o avere confortabilă, astfel încît suma de 5 milioane de dolari să fie una de care să vă dispensaţi fără bătăi de cap. Ce-aţi face cu aceşti bani? Cantină pentru săraci? Burse pentru elevi? Apeduct în Africa Centrală? Probabil că aţi face şi aceste lucruri – după cum tot probabil este ca (în cazul în care aţi fi pasionat de ceasuri) la această oră să fiţi deja la Basel, în Elveţia, unde în fiecare primăvară, timp de o săptămînă, are loc cel mai mare salon internaţional de orologerie.

O nuanţă: Baselworld e cel mai mare salon de gen (în medie, 100.000 de vizitatori), pentru că sînt multe în lume, iar numărul lor creşte de la an la an. O dată pe an, Basel e un fel de Mecca a pasionaţilor de ceasuri – acolo se creionează tendinţele, se prezintă noile colecţii, se dă de-a dreptul tonul în moda acestor accesorii de la mîna stîngă. Bijuteria salonului din acest an, cum ziceam, a fost un ceas Hublot încrustat cu 1282 de diamante, cu preţul de 5 milioane de dolari. Veţi spune că e o aiureală să dai atîţia bani pe un simplu obiect, fie el şi bijuterie. Depinde ce înţelegeţi prin „bani“, depinde ce înţelegeţi prin „aiureală“. Aşa cum timpul se dilată în funcţie de viteză, la fel – de la cîteva miliarde în sus – şi dolarul capătă noi dimensiuni. În toată această discuţie despre ceasuri, nu timpul e problema – în fond, ceasul quartz cu baterie pe care copilul dvs. l-a primit la McDonald’s drept cadou la un McMenu va arăta aproximativ aceeaşi oră ca şi ceasul dvs. automatic cel mai pretenţios (lasă că un ceas quartz de preţ mediu este, de regulă, mai precis decît un ceas mecanic de preţ mediu). Singura unitate de măsură, în industria ceasurilor, e banul. Drept care aflaţi că, indiferent de cîţi lei/euro aţi cheltuit dvs. în ultimul an pentru ceasuri noi, această industrie e în înflorire, iar criza mondială n-a atins-o. Cel mai mare grup orologier din lume, Swatch – care cuprinde cîteva branduri celebre din domeniu –, a avut vînzări de 7,1 miliarde de franci elveţieni în 2011, înregistrînd o creştere a profitului net de 18 procente faţă de anul anterior. Nici celălalt mare grup de bunuri de lux – LVMH, care cuprinde şi el cîteva celebre mărci de ceasuri elveţiene – nu s-a lăsat mai prejos (nu mai insist cu cifrele, nu vreau să vă dau vertij). Practic, de aproape 20 de ani piaţa ceasurilor de lux este în continuă expansiune. Cum se explică?

Să facem puţină istorie. Un ceas elveţian a fost mereu o valoare, chiar şi fără a fi o bijuterie. Dacă veţi căuta bine prin casă, cu puţin noroc veţi găsi vreun Doxa, Atlantic sau Longines al bunicilor, aceste mărci de ceasuri fiind bine cotate în România antebelică (de unde şi conotaţia pozitivă cînd spui despre cineva că e doxă sau doxat). Criza în industria orologieră de vîrf din Elveţia a apărut în anii ’70, odată cu inundarea pieţei de către ceasurile electronice (quartz) fabricate în Japonia, gen Casio, Seiko etc. Frumuşele, tot mai ieftine şi cu o mulţime de şmecherii sub capac (de la melodii la calculatoare ş.a.), ceasurile quartz au fost ultraprofitabile pînă spre finele anilor ’80. Dacă veţi privi atent la filmele James Bond cu Roger Moore, veţi vedea la mîna lui un quartz japonez – aceasta după ce, mai înainte, James Bond-urile cu Sean Connery exhibau automaticul Rolex, iar, mai aproape de noi, ultimii 007 (de la Pierce Brosnan la Daniel Craig) aruncă în luptă automatice Omega.

După începutul anilor ’90, balanţa s-a redresat, iar atracţia quartz-ului a pălit. Piaţa ţărilor ex-comuniste a fost realmente o mană pentru orologierii elveţieni. Iniţiaţii ştiu că un ceas automatic la mînă (dar nu fake-uri!) spune altceva decît un quartz oricît de sclipitor. În Rusia sau Kazahstan, am văzut că miniştrii sau oamenii de afaceri preferă ceasurile Breguet (există o explicaţie, dar nu am aici spaţiu pentru ea). În România, în politică & business veţi găsi multe Rolex, Chopard, Hublot, Omega sau Cartier. Spre comparaţie, veţi fi uimiţi să aflaţi ce ceasuri modeste poartă majoritatea senatorilor americani (marca Timex vă spune ceva?).

Dar creşterea din ultimii ani – şi umbrela în faţa crizei – a fost dată de asiatici. Aceştia, cu chinezii în frunte, asigură azi confortul industriei orologiere. Veţi spune că în China se falsifică mai multe ceasuri de lux decît se cumpără. Probabil – dar oricum se cumpără destule, numai marcă şi marcă. Jean-Daniel Pasche (preşedintele Federaţiei Industriei Orologiere Elveţiene) spune că anul 2012 va fi încă şi mai bun decît 2011, graţie pieţei asiatice, care a surclasat oricum piaţa europeană sau pe cea americană.

Altfel spus: nu trebuie neapărat să-i citiţi pe Fareed Zakaria sau pe Niall Fergusson; uitaţi-vă la un ceas bun şi, pe lîngă oră, veţi vedea profilîndu-se şi un transfer al statutului de mare putere economică dinspre Vest către Est.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011. 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

tren cersetori pitesti foto primaria pitesti jpg
Tren cu 90 de cerșetori oprit de polițiști la Pitești. Jumătate dintre ei primesc ajutoare sociale
O amplă acțiune a polițiștilor împotriva unei rețele de cerșetorie a avut loc sâmbătă, 1 octombrie, la Gara Sud Pitești. Cerșetorii veneau constant la Pitești și își făceau veacul în centrul orașului și pe lângă mai multe biserici.
Relaţia dintre Rusia şi Germania FOTO SHUTTERSTOCK
Germania „este în război” cu Vladimir Putin, consideră ministrul german al Sănătății
Ministrul sănătăţii din Germania, Karl Lauterbach, s-a abătut de la linia guvernului condus de cancelarul Olaf Scholz şi a apreciat că ţara sa ''este în război" cu preşedintele rus Vladimir Putin, respingând cu aceste cuvinte o propunere privind acordarea de garanţii Rusiei potrivit cărora Ucraina.
taul mare rosia jpeg
Cum arată fisura din barajul de la Roșia Montană. A fost chemat un expert pentru o soluție tehnică
Situația la Roșia Montană continuă să fie critică. La fața locului a ajuns și secretarul de stat Raed Arafat. A fost chemat un expert pentru a oferi o soluție tehnică.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.