Goliciunea democraţiei

Publicat în Dilema Veche nr. 525 din 6-12 martie 2014
Tragedia din Club Colectiv și momentul istoric jpeg

În doar cîteva ore, spectacolul lumii se poate schimba fundamental. E suficientă cunoscuta fîlfîire a aripii unui fluture, undeva, într-un colţ al acestei planete, pentru ca, la nivelul scenei gigantice, la care căscăm ochii cu toţii, să se petreacă o schimbare de proporţii. Dincolo de dimensiunea metaforică a acestui fel de a vedea lucrurile, scena principală a lumii – cea mediatică, cea care se bucură de atenţia celor mai mulţi dintre noi – are o particularitate cu totul deosebită în zilele astea. Deşi, în viaţa de fiecare zi, spectacolul care se desfăşoară pe această scenă e acceptat ca unul credibil, în ultima săptămînă, el a suferit serioase „întreruperi“, din cauza unei săli care se cam „foieşte“.  

E foarte interesant şi provocator să asişti la luările de poziţie ale lumii civilizate, faţă de intrarea trupelor speciale ale Rusiei în Ucraina. În afară de condamnările retorice venite dinspre Casa Albă, poziţiile Uniunii Europene par să fie mai degrabă treziri fulgurante dintr-un leşin produs de o mare emoţie. Tehnic vorbind, lăsînd la o parte istoria şi mersul cunoscut al lucrurilor, un stat din Europa a invadat un alt stat, al aceluiaşi continent. Tot tehnic, ignorînd circumstanţe legate de factori politici, de compoziţie etnică şi de cultură, acesta este un fapt foarte grav. Extrem de grav. Peste noapte, o parte a unei ţări de pe acest continent se trezeşte ocupată. În mod normal, ar trebui să se declanşeze un cor de proteste oficiale, de cereri de explicaţii, un întreg arsenal de sancţiuni care să izoleze statul agresor şi să-l potolească un pic, din elanul de lăbărţare geografică. În loc de toate astea, dinspre Europa de Vest răzbate, mai degrabă, un oftat profund, din rărunchi, uşor neliniştit şi jenat.

Că tot veni vorba de jenat/jenant. Permiteţi, vă rog, o mică paranteză. Anul trecut, undeva prin sudul Cretei, un cîrciumar grec, prieten vechi, îmi povestea cam aşa: „A fost o vreme lungă în care turistul neamţ şi turistul american făceau legea aici. Era linişte, treaba funcţiona bine, nu ţi se rupeau mîinile de la greutatea bacşişului, dar lucrurile mergeau uns. Pe urmă, a venit criza, americanii s-au rărit, iar nemţii întrebau cîteodată – pe bune! – cam cîţi peşti intră în suta de grame de peşte mic. Au fost ani grei. Dar au început s-apară ruşii. Mai întîi, destul de timid numeric, apoi în grupuri foarte mari. La început, mulţi cîrciumari strîmbau din nas, că noua specie de turişti e cam necioplită şi zgomotoasă. Dar strîmbarea din nas s-a topit repede într-un zîmbet larg pînă la urechi. Ruşii mănîncă mult, beau şi mai mult, iar la plecare lasă bacşişuri grele, nemaivăzute pînă acum. Şi mai au o calitate. Plătesc doar cash. Habar n-au de carduri. Oameni drăguţi, tipi dintr-o bucată, domnule!“  

Extindeţi la nivel european, vă rog – din nou, strict metaforic – dimensiunile poveştii de mai sus. Imaginaţi-vă băncile europene gemînd de conturi discrete şi de depozite în aur, de la ruşi. Imaginaţi-vă mari afaceri ale acestui continent, chestii traduse în cifre de neînţeles pentru omul obişnuit, care merg pentru că stau pe banii unor cetăţeni ruşi. Pentru divertisment, mutaţi privirea la Campionatul de fotbal al Angliei, şi rîdeţi, ţinîndu-vă cu mîinile de burtă. Mari echipe istorice, din tradiţia mîndră a acestui popor (scuzaţi formularea, dar e atît de nostimă…), se află în proprietatea unor cetăţeni ruşi. Cash-ul rusesc, neatins de criza financiară a banilor virtuali din Vest, împărăţeşte discret. Gazul de la ruşi e unul dintre subiectele obişnuite ale ştirilor din fiecare zi. Dispar benzinării ale unor branduri mari, şi apar, pe lîngă vechile Lukoil-uri, noi şi mîndre Gazprom-uri. Păi, în condiţiile astea, cînd economiile europene îşi trag sufletele după mari sperieturi şi lipsuri de cash, banii de la ruşi sînt aer curat, de la munte. Nu le vine prea uşor oficialilor europeni să zbiere, plini de revoltă, că tocmai s-a comis un abuz care se transformă într-un precedent foarte periculos. Doar doamna Merkel îşi permite să facă o afirmaţie categorică, spunînd că preşedintele Putin „a pierdut contactul cu realitatea“. Deşi unii ar putea zice că afirmaţia cancelarului german e cam ca în celebrul banc românesc: „Ce faci, mă?! Ai dat în ăsta micu’? L-ai pocnit pe frate-meu? Ia, hai să văd dacă ai tupeu să dai şi-n mine! Măsoară-te şi tu cu unu’ de talia ta! Acu’ să te văd!“ Agresorul, fără nici o tresărire pe faţă, îl pocneşte p-ăsta de vede un vast curcubeu. Omul se ridică, năucit, şi zice: „Hai, bă, frate, să mergem, că ăsta e nebun!“ Lăsînd gluma la o parte, e extrem de interesantă o asemenea formulare, dar îl plasează pe preşedintele Rusiei, aparent paradoxal,  într-o poziţie favorabilă de negociere. Adică… „Omul a pierdut contactul cu realitatea. Trebuie să-l luăm mai uşor. Să-l aducem la o dispoziţie mai bună de a negocia…“

În timp ce ruşii patrulează ca-n filme pe străzile cîtorva oraşe din Crimeea – încălcînd suveranitatea unui stat independent, dar şi întorcîndu-se, cumva, la ei acasă –, comunitatea internaţională se găseşte un pic încurcată. Formulează frazele uzuale în astfel de situaţii, dar o face cu volumul mai degrabă scăzut. În situaţii de acest fel, e multă apă la moară pentru nostalgicii comunişti – care aşteaptă, palpitînd, o mînă de fier, un stăpîn care să taie şi să spînzure –, pentru orice formă de radicalism şi pentru iubitorii teoriilor conspiraţiei. E posibil ca lucrurile să fie mult mai simple şi pragmatice. Iar democraţia pare ceva nesemnificativ, uşor ridicol, un cuvînt destinat discuţiilor care simulează autenticitatea. Dar democraţia se reinventează, nu doar zilnic, ci în fiecare secundă. Aparenta ei goliciune e tocmai fragilitatea care îi dă şi valoarea supremă. Pentru că această fragilitate este o enormă putere de adaptare.  

Cătălin Ştefănescu este realizatorul emisiunii Garantat 100% la TVR 1. 

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.