Ghearele lungi ale dregătoriilor

Publicat în Dilema Veche nr. 462 din 20-26 decembrie 2012
Odă dulceţurilor  jpeg

„Aşteptînd mila stăpînirii“, scrie boierul Dinicu Golescu pe la 1826, „noi numai ne naştem şi putrezim în oraş“. Or, această aşteptare nu e uşoară, „cîte cinci şi zece ani, sau pînă ne va veni rîndul“. Aşteptarea este deseori recompensată cu accesul la putere, la slujbe, la bani, chiar dacă presupune abandonarea moşiilor, a adevăratei bogăţii, prin pînda neîntreruptă la porţile curţii domneşti. Boierii primei modernităţi româneşti nu prea au abilităţi economice sau financiare, ci îşi construiesc averile, carierele, prin slujbele oferite de domn, slujbe pentru care se bat fără întrerupere. Or, aceste dregătorii, în aparatul administrativ al puterii, aducătoare de importante privilegii, se obţin prin metode clintelare în care reţeaua, familia, rudenia, mita, protecţia joacă un rol important. În raportul său către von Militz, consulul austriac Kreuchely, la Bucureşti (1820-1833) oferă cîteva repere. Patru însuşiri sînt necesare pentru a „parveni pînă la cele mai înalte dregătorii ale ţării“, dincolo de protecţie, un candidat trebuie „să fii intrigant, să ştii să dai mită, să fii frumos sau bogat“. Meritul? Ar veni şi el ca o a patra însuşire, dar „dacă nu-l pui alături de una din calităţile mai sus pomenite“ nu există merit. Pentru Kreuchely, protecţia este principala pîrghie în obţinerea unei slujbe, este umbrela sub care se pot comite o serie de abuzuri, infracţiuni care nu aduc mai niciodată şi excluderea din tagma dregătorilor.

Voi lua ca exemplu cazul clucerul Dumitrache Brăiloiu. Cu ajutorul fraţilor Hagi Ianuş Costa Petru, boierul reuşeşte să obţină dregătoria de mare logofăt. La 4 noiembrie 1818, aceştia cer intervenţia consulului rus Pini şi a marelui ban Emanuel Brâncoveanu pentru ca protejatul lor să obţină această dregătorie, justificîndu-şi intervenţia prin „utilitatea“ unei astfel de prietenii. Bineînţeles că în contul celor doi o sumă importantă de bani urma să fie vărsată; plus că fraţii Ianuş sînt la această dată şi arendaşi pentru moşiile boierului Brâncoveanu.

Clucerul Dumitrache Brăiloiu mai fusese amestecat prin treburile domniei. Mai întîi, ca mare serdar pentru scurtă vreme în 1794 şi 1797. Pentru ca, în vara anului 1802, prin insistenţele şi proptelele unora şi altora, să reuşească să obţină dregătoria de ispravnic de Cerneţi, judeţul Mehedinţi. O slujbă deosebit de importantă, dat fiind plasarea tîrgului pe drumul neguţătoriei. Plecase la slujbă cu binecuvîntarea lui Constantin vodă Ipsilanti şi mai ales cu desaga plină de sfaturi. „Dîndu-i povăţuirile şi poruncile cele cuviincioase, spre a se osărdui pentru odihna şi buna petrecere cu linişte şi cu dreptate a lăcuitorilor şi spre urmarea poruncilor cu bună urmare“, vodă îl trimite la „datorie“ şi la prestarea slujbei cu „credinţă“. La scurtă vreme, însă, ecourile fărădelegilor comise se propagă cu rapiditate: „a venit la auzul Domniei mele cele ne nădăjduite“ şi „s-au purtat împotriva povăţuirilor şi poruncilor noastre“. Cu alte cuvinte, ispravnicul de Cerneţi, dumnealui clucerul Dumitrache Brăiloiul are ghearele cam lungi: „a îndrăznit a face şi orînduiala de cherestele pentru casa lui“, mai apoi „a cutezat şi la rînduiala untului“, adică cerea locuitorilor trei oca de unt, în loc de una, două ajungînd în cămara proprie. Dar vodă trece sub „tăcere“ acest comportament, de altminteri comun mai tuturor dregătorilor, şi se supără doar cînd Dumitrache Brăilou îşi arogă prea multă putere: scrie caimacamului de la Craiova, cerîndu-i să pedepsească nişte zapcii şi, spre a obţine efectul scontat, răspîndeşte zvonul „spargerii“ oraşului, pretext pentru constituirea unei armate proprii de arnăuţi. „Cerere deşartă şi fără trebuinţă“ – decide Ipsilanti, care deschide numaidecît o „cercetare“ prin care să se afle „scoposul“ dregătorului nerecunoscător. Destituit pentru untul şi cheresteaua furate, Brăiloiul nu se va împiedica de atîta lucru. Vremurile trec, faptele se uită sau... se iartă.   

La 12 septembrie 1818, Dumitrache Brăiloiu, fostul ispravnic de Cerneţi, este deja mare logofăt. Şi, vrea nu vrea, trebuie să ofere tot sprijinul protectorilor săi pentru a-şi recupera banii investiţi în obţinerea dregătorie. Împreună, vor să obţină arenda vămilor, după ce demaraseră deja o serie de alte afaceri, după cum rezultă dintr-o scrisoare de la 30 septembrie 1818. Negustori, cu afacerile în sînge, fraţii Ianuş cumpără dregătorii şi influenţă pentru a avea linişte şi drum deschis în desfăşurarea afacerilor. Ce putem observa? Că pînă la urmă banii fac slujbele şi slujbele aduc bani, că, evident, competenţele n-au prea mare căutare, că hoţia este prea generalizată pentru a constitui o vină...

Trecutul nostru este cît se poate de aproape de prezent. Iar ceea ce se întîmplă astăzi cu „dregătorii“ noştri ne duce cu gîndul la veacurile care au trecut peste noi degeaba.

(Fragment din cartea Evgheniţi, mojici, ciocoi. Despre „obrazele“ primei modernităţi româneşti (1750-1860), în curs de apariţie la editura Humanitas)

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2012 i-a apărut la Humanitas cartea În şalvari şi cu işlic. Biserică, sexualitate şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

usa hot apartament
O femeie din Alba Iulia s-a întors acasă după trei zile și a găsit un bărbat mutat în locuința ei
O femeie din Alba Iulia care s-a întors acasă după trei zile și a găsit un bărbat mutat în casa ei. Acesta intenționa să plece cu sume de bani și bijuterii din locuință.
20 jpg
De la eșecurile lui Putin, la iluziile lui Zelenski
O privire comparativă a evoluțiilor recente diferite, ale fostelor republici sovietice socialiste, cu capitalele la Moscova și Kiev, poate limpezi ceea ce pare a fi acum o ceață densă pe teritoriul Federației Ruse și un soare incert, pe cerul nu tocmai senin al Ucrainei.
carabineri jpg
Tânăra din Cluj care a ucis în chinuri un italian și-a aflat sentința. Pedeapsa este exemplară
Judecătorii italieni au condamnat la ani grei de închisoare o româncă acuzată că a ucis în chinuri un bătrân pe care ar fi trebuit să îl îngrijească. Procurorul ceruse închisoare pe viață pentru ea.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia