Evaluînd politica externă a lui Obama

Publicat în Dilema Veche nr. 307 din nr. 307
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Apropiindu-se de finele primului său an de preşedinţie, Barack Obama a luat decizia foarte îndrăzneaţă de a mări numărul trupelor americane în Afganistan cu pînă la peste 100.000. Criticii de dreapta au remarcat că Războiul Coreean a afectat preşedinţia lui Harry Truman, la fel cum Războiul din Vietnam şi-a pus amprenta pe administraţia Lyndon Johnson. Astfel, Obama riscă să devină al treilea preşedinte democrat al cărui mandat să fie umbrit de un război dificil. Dar criticii de dreapta s-au plîns şi că abordarea politicii externe de către Obama a fost una slabă, prea defensivă, bazată prea mult pe diplomaţie şi imagine (soft power). Şi-au exprimat de altfel îngrijorarea faţă de promisiunea lui Obama de a începe retragerea trupelor americane din Afganistan, la 18 luni de la această operaţiune.Obama a moştenit un mandat încărcat de politică externă: o criză economică globală, două războaie dificile, eroziunea regimului de neproliferare nucleară din Coreea de Nord şi Iran şi deteriorarea procesului de pace din Orientul Mijlociu. Dilema lui Obama a fost cum să balanseze această moştenire dificilă cu încercarea de a crea o viziune nouă despre felul în care America ar trebui să se reconecteze la restul lumii. Recurgînd la o serie de gesturi simbolice şi discursuri (în Praga, Cairo, Accra, în discursurile din cadrul ONU şi în multe alte părţi), Obama a contribuit la refacerea imaginii, resursa de soft power a Americii. De exemplu, un recent studiu Pew a raportat: „în multe ţări, opinia publică percepe imaginea Statelor Unite ca fiind azi una la fel de pozitivă ca aceea pe care o aveau la începutul decadei de dinaintea mandatului lui George W.Bush“. Ar fi o greşeală să desconsiderăm rolul pe care liderii revoluţionari îl pot juca întru schimbarea contextului unor probleme dificile. Puterea constă atît în impunerea unei agende şi crearea priorităţilor pentru alţii, cît şi în capacitatea de a pune presiune şi de a insista. De aceea administraţia Obama poate vorbi de un capital de smart power, care combină cu succes resursele militare hard power, cu cele diplomatice şi de imagine, soft power. Iar capitalul de imagine, soft power, poate crea la rîndul său un mediu politic mai degrabă permisiv, decît unul inapt. Criticii au mai susţinut că Obama este doar „omul vorbelor, nu şi al faptelor“, asemănîndu-l unei vedete rock, care a cîştigat Premiul Nobel mai mult pe baza unei promisiuni, decît în virtutea unui lucru concret. Iau în derîdere popularitatea sa, notînd că problema Orientului Mijlociu a rămas de neatins, Coreea de Nord, încă nucleară, Irakul şi Afganistanul – problematice, iar Iranul – dificil. Dar un analist serios n-ar trebui să aştepte mari schimbări într-un termen atît de scurt. Resursa hard power pe care au folosit-o Bush-Cheney cu siguranţă n-a rezolvat aceste probleme. În plus, în afară de discursuri au existat şi fapte importante. În primul şi în primul rînd, felul cum Obama a manevrat criza economică. Cînd a venit la putere, consilierii săi economici i-au spus că există o posibilitate de 1 la 3 de a se reveni la situaţia din 1930 şi, dacă n-ar fi evitat dezastrul, restul ar fi devenit neimportant, prin comparaţie. Succesul său a implicat nu doar stimularea economică în propria ţară, dar şi o bună coordonare internaţională. În ciuda măsurilor luate de SUA împotriva importului de cauciucuri din China, nivelul de protecţionism economic a fost mult mai scăzut decît în 1930, ceea ce mulţi observatori chiar au prevăzut. În plus, Obama a folosit criza pentru a realiza ceea ce se dorea de fapt de multă vreme: transformarea G-8 într-un context mai larg, instituţional al G-20, care să includă problemele economice majore. Pe lîngă criza economică, se poate vorbi şi de manevrarea relaţiilor cu China. Cum va răspunde America puterii în creştere a Chinei este una dintre cele mai importante provocări ale politicii externe din secolul 21. La întîlnirile Trezoreriei, Obama a inclus ca partener de discuţii şi Departamentul de Stat şi a lărgit agenda pentru a cuprinde, pe lîngă schimbările climatice, şi multe alte probleme. Contrar unor declaraţii sceptice de presă, întîlnirea din noiembrie dintre Obama şi preşedintele chinez Hu Jintao a fost un real succes. În acelaşi timp, preşedintele american a recunoscut că menţinerea unei alianţe strînse dintre Japonia şi Australia (la fel cu menţinerea unor relaţii bune cu India) ajută prezervarea puterii hard, care schiţează mediul propice pentru ascensiunea Chinei. O a treia realizare semnificativă a primului său an de prezidenţiat a fost reforma problemei nucleare pe care mulţi experţi o consideră într-o criză continuă de la finele erei Bush. Îmbrăţişînd ţelul pe termen lung al unei lumi anti-nucleare (deşi probabil asta nu se va întîmpla în timpul vieţii sale), Obama a reiterat poziţia pe termen lung a SUA, menţionată în articolul 6 al Tratatului pentru neproliferare, de a reduce rolul armelor nucleare. În plus, au urmat negocieri cu Rusia pentru găsirea, pînă la finele anului, a unui succesor strategic pentru Tratatul Reducerii Înarmării şi a pus problema Neproliferării în fruntea agendei ONU şi a G-20. Criticii au spus că aceste reuşite, cumulate cu efortul de a debloca impasul negocierilor în care se află Sudan şi Birmania, au fost atinse cu preţul unei ambiguităţi privind drepturile omului. Dar proclamările publice sînt deseori mai puţin eficiente decît strategiile de durată întru promovarea drepturilor omului. Discursul lui Obama în Ghana – organizat cu mare grijă într-o ţară africană care de curînd a avut o schimbare democratică de guvern, reuşită cu succes – ilustrează o asemenea abordare. Bineînţeles, marele test este încă pe ordinea de zi: Afganistanul. Poate Obama combina puterile hard şi soft într-o strategică smart power care ar funcţiona? Va produce creşterea numărului de trupe şi dezvoltarea ajutorului internaţional îndeajuns de multă stabilitate pentru a permite retragerea trupelor în 2011? Ar putea Guvernul afgan să asigure protecţia cetăţenilor săi în faţa violenţelor talibanilor? Sau Afganistanul se va dovedi a fi piatra de moară a administraţiei Obama? Cum Obama se apropie de finele primului său an ca preşedinte, trebuie să fie conştient că Afganistanul este testul în funcţie de care istoria îi va evalua abilitatea manevrării politicii externe. Copyright: Project Syndicate, 2009 www.project-syndicate.org traducere de Stela GIURGEANU

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Alexandru Arsinel Arhiva Adevarul (7) JPG
Cinci lucruri mai puțin cunoscute despre viața lui Alexandru Arșinel
Alexandru Arșinel a învățat încă de mic că trebuie să muncească din greu pentru a avea ceea ce își dorește, având în vedere că a crescut într-o familie foarte modestă.
Parcare Bucuresti FOTO Inquam Photos / George Călin
Noul regulament de parcare din Sectorul 3 a intrat în vigoare
Noul regulament de parcare în Sectorul 3, potrivit căruia se va putea atribui al doilea loc pentru apartamentele cu minimum două camere, a intrat în vigoare vineri.
Regina Margareta a Danemarcei FOTO Getty Images jpg
Regina Margareta a Danemarcei și-a deposedat patru nepoți de titlurile regale
Regina Margareta a Danemarcei, singura regină a Europei și cel mai longeviv monarh de pe continent, și-a deposedat patru dintre cei opt nepoți ai săi de titluri, a anunțat palatul.

HIstoria.ro

image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Care este importanța strategică a Insulei Șerpilor?
De mici dimensiuni, având doar 17 hectare, Insula Șerpilor are cu toate acestea o importanță geostrategică semnificativă. Controlul insulei și al apelor înconjurătoare afectează toate rutele de navigație care leagă Ucraina de restul lumii.
image
Cum era la ora de istorie ținută de I.L. Caragiale?
Ca mulţi alţi literaţi, Ion Luca Caragiale a avut o pasiune pentru istorie, inclusiv pentru cea naţională. Blamat de unii încă din timpul vieţii pentru că, în scrierile sale, s-ar fi relevat drept anti-român, el a avut, uneori, o viziune romantică (dacă nu chiar idilică) asupra trecutului neaoș.