Educaţie modernă sau gloabe şi geremele?

Publicat în Dilema Veche nr. 539 din 12-18 iunie 2014
Teodor Vârnav, „cel întîiu giogol din tîrgul Otacilor“ jpeg

Citind presa zilelor noastre şi aflînd direcţiile Guvernului nostru, am impresia că n-au trecut două secole de la primele noastre strădanii de a intra în modernitatea europeană, prin construirea unui stat modern eficient. Ce văd mai întîi: ministrul Agriculturii, un anume Daniel Constantin, semnează un protocol cu BOR, cerîndu-i, în schimbul unor beneficii, să informeze comunităţile rurale despre fondurile europene pentru agricultură. Bonus: oamenii Bisericii primesc misiunea de a promova valorile tradiţionale ale comunităţilor rurale, scop pentru care preoţii sînt liberi să organizeze seminarii şi întîlniri. La începutul secolului al XIX-lea, Guvernul primelor Regulamente Organice, prin anii 1830-1840, îşi propunea cam acelaşi lucru: să implice Biserica în promovarea măsurilor necesare reformării şi modernizării statului. Chemaţi să transmită şi să explice unei populaţii majoritar rurale, fără nici un fel de acces la sursele principale de informare, măsurile propuse de conducerea politică în diferitele aspecte ale vieţii cotidiene, preoţii au primit puteri nebănuite, dar de care au profitat mai degrabă în propriul folos decît în folosul enoriaşilor. De altminteri, educaţia lor, mai mult decît precară, nu prea le îngăduia să ofere explicaţiile necesare. Îmi vin în minte două exemple: vaccinarea şi cultivarea cartofului. În ambele situaţii, stăpînirea cere ajutor mitropoliţilor pentru promovarea acestor două măsuri importante. Mitropoliţii se supun şi trimit circulare, cerînd preoţilor să explice enoriaşilor utilitatea şi necesitatea vaccinului, cît şi eficienţa producţiei agricole de cartofi, mult mai rezistenţi la intemperii, în defavoarea altor culturi. Circularele există şi pot fi cercetate, cît despre eficienţa lor în plan local...  

Am aflat apoi că Patriarhia Română este membră în Comitetul Interinstituţional pentru Acordul de Parteneriat – for consultativ pe lîngă Ministerul Fondurilor Europene, cu rol capital în pregătirea României pentru atragerea fondurilor europene nerambursabile, pentru perioada 2014-2020. Păi, şi în prima modernitate românească, mitropoliţii şi episcopii erau membri de drept în Adunările Obşteşti ale ţării. Dar asta nu însemna că erau şi primii care puneau în plan reformele capitale necesare elaborării statului modern. Dimpotrivă, mitropoliţii sînt primii care se opun cu înverşunare oricărui proiect de modernizare. Am oferit ca exemplu, în cea mai recentă carte, misiunea trasată de Regulamentele Organice cu privire la educarea şi profesionalizarea clerului prin intermediul unor seminarii proprii pe lîngă Mitropolie şi Episcopii. Mai primesc atunci şi misiunea de a se ocupa de Casele Făcătoare de bine, un fel de asistenţă socială de astăzi. Proiectele s-au tot perindat, ani şi ani, între domnie şi mitropolie, fără să scoată preoţii şcoliţi de care România modernă avea nevoie.  

Zilele astea, un alt pas către întoarcerea în timp s-a produs: Ministerul Educaţiei a semnat un protocol cu Patriarhia Română. Secret sau nesecret, un astfel de protocol nu poate fi decît un alt prilej pentru o observaţie cît se poate de dezamăgitoare în cunoaşterea propriei noastre istorii. Şi prima modernitate românească încredinţa educaţia şi şcoala Bisericii; atunci, argumentul era unul cît se poate de realist: dascălii erau o raritate. Dintr-o statistică a anului 1849 (Nicolae Suţu), Moldova avea 8948 de clerici şi parohi, la o populaţie de 1.462.521 de locuitori. Pentru aceeaşi populaţie, învăţătorii şi medicii erau în număr de 104. Educarea nu avea, aşadar, cu cine să se facă. Or, Biserica nu era prea convinsă, cred că nu este nici astăzi, de necesitatea instruirii. Exista o reticenţă majoră nu numai cu privire la cine trebuia să mergă la şcoală, dar şi cu privire la conţinutul şi formele acestei educări. Femeile ocupau locul principal al excluderii, dat fiind că erau (mai sînt încă) judecate şi tratate ca „vas slab“, supuse, aşadar, tulburărilor isterice de prin lecturile nesupravegheate. Observînd cum statul ăsta al nostru se îndepărtează pe zi ce trece de la misiunea lui de a garanta o educaţie de bună calitate poporului, de la care primeşte taxe cu îndestulare, mă întorc, cu nostalgie, la o litografie de la mijlocul secolului al XIX-lea. Printre crucile şi mormintele din curtea bisericii, un preot burtos şi sastisit împărtăşeşte unei cete de copii cîte ceva din Ceaslov... Spre asta vrem să ne îndreptăm, anulînd treptat-treptat secularizarea de pe vremea lui Cuza, renunţînd, prin nepăsare şi ignoranţă, la drepturile şi libertăţile rîvnite cîndva...  

Aşa că aştept, cu interes, ca Biserica să primească dreptul de a institui gloaba pîntecului (bani frumuşei ar strînge pentru atîta sexualitate premaritală), ca divorţul să devină speţă religioasă, judecată în dealul Patriarhiei, că de „ceea ce Dumnezeu a unit, omul nu are voie să despartă“, să se ridice iarăşi juguri pe la porţile bisericilor, femeile „greşite“ să fie întemniţate prin mănăstiri „ca să-şi vină în simţire“, iar nasurile adulterinilor şi adulterinelor să se depună ofrandă păcatului comis... Tot atîtea idei... de făcut bani pe seama norodului educat cu tămîie şi geremele...  

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“. Cea mai recentă carte publicată: Evgheniţi, ciocoi, mojici. Despre obrazele primei modernităţi româneşti (1750-1860), Humanitas, 2013. 

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.