Despre vrăjitori şi vrăjitoare

Publicat în Dilema Veche nr. 461 din 13-19 decembrie 2012
Odă dulceţurilor  jpeg

Vrăjitoria şi practicile magice au fascinat întotdeauna. Citind cartea cercetătoarei Ulrike Krampl despre vrăjitorie şi escrocherie (Les secrets des faux sorciers. Police, magie et escroquerie à Paris au XVIIIe siècle, EHESS, Paris, 2012), m-am gîndit tot timpul, şi fără să vreau, la bietele noastre „vrăjitoare“ atît de prezente astăzi în media. Cartea este una de foarte bună calitate, o cercetare aplicată, avînd la bază arhivele Poliţiei pariziene din secolul al XVIII-lea. Minuţiozitatea analizei este dată de o cercetare atentă a vocabularului dezvoltat în jurul practicilor magice. Orice temen, orice definiţie se conjugă diferit în funcţie de actorii implicaţi şi de sursele folosite. Astfel, actorii practicilor magice apar în rapoartele de poliţie sub denumirea de „falşii vrăjitori“ (les faux sorciers), denumire ce va evolua încet-încet către escrocherie. Spre surprinderea noastră, vrăjitoria nu este un fenomen feminin. Chiar dacă diferenţele nu par semnificative, dosarele studiate arată o preponderenţă masculină în practicarea magiei. Pentru perioada 1692-1783, 241 de bărbaţi sînt implicaţi în magie, în timp ce femeile sînt doar 167. O altă conluzie se leagă de statutul acestora: autoarea arată că statutul lor economic este destul de ridicat, că dispun de o oarecare „bunăstare“ şi că printre „magicieni“ nu se află cerşetori sau vagabonzi, ci, dimpotrivă, oameni care practică o meserie sau deţin un petic de pămînt. Printre ei se află şi un număr destul de mare de clerici (17,6%); aceştia se bucură de o importantă autoritate datorită faptului că posedă cititul şi scrisul. Se mai spune că folosirea „celor sfinte“ în orice practică magică nu poate fi văzută decît ca un sacrilegiu, pasibil, conform legilor timpului, de pedeapsa cu moartea. Dar, deşi atît „cuvîntul sfînt“ cît şi ustensilele liturgice se regăsesc deseori în rapoartele poliţiei, nu se ajunge niciodată la o pedeapsă atît de înfricoşătoare.  

Această primă parte a cărţii se ocupă de actorii magiei, de maniera în care reuşesc să-şi construiască un cîmp de acţiune („La «science certaine». Comment établir une certitude?“), de diferenţierile evidente în interiorul acestui cîmp. Astfel, dacă „savanţi“ sînt doar bărbaţii, datorită autorităţii lor, femeile trec ca foarte fidele credinţei, folosindu-se de gesturi şi cuvinte conform cu perceptele Bisericii. Pentru relevarea „secretelor“, atît de dorite şi căutate, falşii vrăjitori amestecă ritualurile magice cu obiectele din viaţa de zi cu zi, elemente din vrăjitoria diabolică, din medicina zisă spirituală, cu riturile creştine.

Partea a doua („Les secrets et leurs enjeux. Publics, fortune et corps social“) se ocupă de publicul a ceea ce autoarea numeşte „secret“, adică tot ceea ce nu poate fi cunoscut altfel decît prin intermediul unei practici magice şi cu ajutorul unei terţe persoane. În secolul al XVIII-lea, practicile magice sînt clasate în categoria „moravuri“ şi se regăsesc în reglementările cu privire la lux, sărbătoare, spectacol, prostituţie sau blasfemie. Ajutorul Bisericii pare, aşadar, indispensabil atît în denunţarea practicilor, cît şi în controlul lor, pentru că falşii vrăjitori „lucrează“ cu „inima“ şi „sufletul“ clienţilor, furîndu-le încrederea şi oferindu-le speranţe (întocmai ca şi clericii). Ce caută oamenii acelor vremuri? Cum încearcă să găsească „secretele“? Astfel, 36% dintre falşii vrăjitori caută bogăţia, făcînd apel la spirite sau la diavol pentru a o afla; 29% practică magia bazată pe producţia şi distribuţia „secretelor“: remedii, elixire, talismane; 13% se raportează la tehnici mantice, astrologie şi ghicit; şi 9% se ocupă de comunicarea cu tărîmul morţilor, invocînd şi „aducînd“ spiritele şi sufletele din purgatoriu. Parizienii secolului al XVIII-lea sînt interesaţi mai ales de îmbogăţirea rapidă şi peste noapte; această dorinţă se aude cel mai des în odăile vrăjitorilor. Ulrike Krampl dedică pagini întregi acestei dorinţe de îmbogăţire, arătînd legătura intrinsecă dintre aspiranţi şi cei meniţi să le arate calea. Seducţia se pune în mişcare prin intermediul cuvintelor: „promisiunea“ care „oferă speranţa“ găsirii, într-o bună zi, a unui tezaur (trésor). Pînă la urmă, vrăjitoria nu este decît un joc, un joc al seducţiei în care vrăjitorii trebuie să lucreze pentru a seduce şi pentru a cîştiga încrederea, bazîndu-se pe „simplitatea şi credulitatea“ celor mulţi (după cum se scrie în rapoartele inspectorilor de poliţie, acei spioni, „mouches“, implantaţi în interiorul comunităţii).

Cu partea a treia („Croyances. Espaces, temps et dynamiques du secret“), practicile magice capătă „vizibilitate“ în timp şi spaţiu. Dacă nu poate fi vorba de un timp special, nu foarte deosebit de timpul sacadat de muncă şi liturghie, spaţiul, în schimb, încearcă să-şi aroge ceva din sacralitatea unui anumit loc de cult. De pildă, invocarea facilă a diavolului se face pe terenul din jurul mănăstirii Chartreux, cartierul Luxemburg. În general, locurile din jurul mănăstirilor sau al bisericilor sînt legate de şansele de reuşită a practicilor magice. Dar se numără şi printre locurile pe care se dezvoltă, cu predilecţie, un comerţ activ cu obiecte utile şi necesare în practicarea magiei: statui, medalii, talismane, amulete etc. Cercetarea oferită de Ulrike Krample este una extrem de riguroasă, în care minuţiozitatea lucrează fiecare cuvînt, în încercarea de a observa percepţiile diferite. Dincolo de lumea practicilor magice, descrisă cu erudiţie şi acribie, cartea se apleacă cu insistenţă asupra acestor arhive în care limbajul dă seamă despre maniera de a gîndi şi a trăi a unei populaţii din trecut. Lectură plăcută!

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Elon Musk cu robotul umanoid Optimus la Tesla AI Day 2022 CAPTURĂ Tesla YouTube (2) jpg
Elon Musk a prezentat primul robot umanoid: Ar aduce mai mulți bani decât mașinile
Elon Musk a prezentat primul robot umanoid, „Optimus”, care va fi construit de Tesla, spunând că producția în serie va aduce companiei mai mulți bani decât producția de mașini.
soldat burkinafaso shutterstock 1839402940 jpg
Noile autorități din Burkina Faso spun că președintele înlăturat a fugit la o bază armată
Paul-Henri Sandaogo Damiba pregătește o contraofensivă, a declarat liderul grupării militare care a anunțat preluarea puterii în țară, căpitanul Ibrahim Traore.
droguri jpg
Patru tineri prinși cu droguri, dați de gol de un câine-polițist. Ce substanțe interzise aveau asupra lor
Patru tineri din Maramureș au fost descoperiți cu substanțe interzise asupra lor, pe care le aveau ascunse în mașină și în îmbrăcămintea pe care o purtau. De mare ajutor pentru demascarea maramureșenilor a fost un câine-polițist.

HIstoria.ro

image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia
image
Victor Babeș, cel mai elegant savant român
Victor Babeș a fost savant, profesor universitar, unul dintre cei mai renumiți oameni de știință, cunoscut și recunoscut în toată lumea. Când apărea profesorul Babeș la catedră, sau cu alte ocazii, acesta era îmbrăcat impecabil, foarte elegant, având o ținută exemplară.