Despre trăncăneală

Publicat în Dilema Veche nr. 372 din 31 martie - 6 aprilie 2011
Despre Descîntece jpeg

„Oamenii vor să figureze în adunări, unul va să-şi arate duhul, celălalt magazia de ştiinţe. Din pricina aceasta vorbesc bucuros şi vor ca toţi să asculte la dînşii ca la un oracole.“ Cu aceste rînduri se deschide Vestitorul Bisericesc din aprilie 1839, aplecîndu-se asupra trăncănelii, această tară a tuturor societăţilor, din toate timpurile. Căci „acela dar care va şti vorbi puţin şi va asculta la dînşii cu mirare nu poate să nu le fie plăcut“ continuă Dionisie Romanov, făcătorul gazetei. Aşadar, de cînd e lumea şi pămîntul, şi de la Babel încoace, vorbim şi vorbim şi iarăşi vorbim. De cele mai multe ori vorbim ca să ne aflăm în treabă, alteori doar pentru că limbuţia face parte din structura genetică a firii noastre, iar autocontrolul şi constrîngerile specifice civilităţii n-au reuşit să valorifice înţelepciunea tăcerii. Degeaba s-au străduit filozofii, savanţii, moraliştii să convingă omenirea asupra veridicităţii sintagmei „tăcerea e de aur“, să scrie tratate, să dea exemple, degeaba au căzut capete din pricina vorbelor prea multe şi „nestrunite“, trăncăneala s-a dovedit puternică, ubicuă, eternă. Bineînţeles că şi trăncăneala are slujitori înfocaţi şi slujitori mai puţin „implicaţi“. În frunte, „limbuţii şi flecarii“ care „nu ştiu cît de urît sînt văzuţi în adunări“ şi „dacă se poate fug toţi de dînşii, căci prin necurmatele lor flecăreli, prin o vecinică poftorire ale aceloraşi istorii, ostenesc şi pe răbdarea cea mai tare. O zi întreagă va fi în stare flecarul să te asurzească cu nimicurile lui“ crede arhimandritul Romanov, recomandîndu-le să se asculte „măcar un sfert de ceas“ pentru a-şi da seama de „osteneala“ produsă ascultătorului. 

Dar flecarii sînt pretutindeni şi scot din buzunar în orice împrejurare şi cu orice ocazie marele „dicţionar“ al trăncănelii; şi povestesc vrute şi nevrute, nimicurile devin lucrurile esenţiale ale existenţei umane, te trag de mînecă atunci cînd li se pare că gîndurile s-au abătut din calea „basnelor“ lor; le simţi răsuflarea precipitată şi vorbele repezi ce se sparg de obrazu-ţi, odată cu saliva; îţi pun piedică atunci cînd încerci să scoţi o vorbă şi trec cu vederea că „rar scapă să nu se învrednicească de titlu de «nerozi»“. Flecarii n-au timp să asculte, nu au răbdare să citească, nu se pot împărtăşi din experienţa civilizaţiilor, întrucît ei înşişi semnifică vîrful tuturor lucrurilor. Nu l-au citit nici măcar pe Anton Pann, care i-ar fi îndrumat aşa: „De lucruri mici, bagatele / a vorbi lung pentru ele, / Cît s-aducă supărare / Celor ce stau l-ascultare / Este cu nepotrivire, / Şi prea fără de gîndire: / Mai vîrtos cînd cunoşti bine, / Că se scîrbeşte de tine / De-nceputa ta vorbire, / Tai-o din povestire: / Au o sfîrşeşte mai tare, / Zicînd-o cu o prescutare“. Dar flecarul este şi vanitos, aşa că de unde să bănuiască cînd ar trebui să se oprească? Şi ce importanţă să acorde vorbelor? 

Arhimandritul Dionisie Romanov scrie: „Despre lucrurile asupra cărora sau nici decum este iertat a vorbi, sau numai cu mare băgare de seamă, cel înţelept se opreşte a-şi da părerile sale afară dacă nu va cere buna cuviinţă sau interesul lucrului“. Iar Anton Pann îl secondează „poezind“ bunele moravuri în conversaţie: „vorbele tale / Să fie toate pe cale, / Şi la vremi cuviincioase, / regulate, priicioase, / Iar nu fleacuri negîndite, / Şi la loc nepotrivite“. Or, „lucrurile regulate şi priicioase“ sînt doar pentru cei cu „minte“ şi care „ştiu să trăiască“ şi să „asculte cu luare aminte, ce zic alţii“, vorbind puţin, „dar ce vorbeşte este zis la vremea sa şi zis cu smerenie“. Degeaba predică „înţeleptul“ că „lucrurile“ trebuiesc „pipăite“, spre a vedea „caracterul“ lor, că „duhul“ acestora trebuie să ghideze construirea unei „păreri“, că „înţeleaptă tăcere“ apără de „toate acelea greşale în care de obşte cad limbuţii, flecarii“. Carevasăzică, nu-i întotdeauna important să te amesteci în „vorbe“ şi cu „vorbe“ doar de dragul „vorbelor“. Însă, răbdarea şi trăncăneala nu prea fac casă bună; aşa că lumea e plină de limbuţi şi trăncănitori, de flecari şi gureşi, în timp ce înţelepţii s-au retras cu smerenie în spatele tăcerii anonime.

Astăzi mai mult decît ieri, flecarii au invadat cotidianul şi vînd, ieftin, trăncăneală felurită drept „magazie de ştiinţe“, mizînd pe graba noastră, a tuturor, în a lua de „bună“ şi de „bine“ orice „gură“, fie ea şi neaurită.

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.