Despre cum am descoperit-o pe Katara

Publicat în Dilema Veche nr. 379 din 19-25 mai 2011
Am întîlnit germani fericiţi (dar nu ştiu dacă toţi erau nemţi!) jpeg

Nimic mai interesant în aceste tulburi zile ale noastre – mi-am zis eu – decît să laşi CNN-ul în pace şi să vezi lumea arabă la ea acasă, cu propriii tăi ochi. Şi aşa se face, onorabile cititor al acestor nedemne rînduri, că m-am gîndit să trimit către tine răvaşe cu doar cîteva firimituri din minunăţiile ce-mi sînt date să le văd aici, în atît de îndepărtata de noi ţară a Qatarului, mai precis în uimitoarea capitală a acesteia, pe nume Doha (unde anual are loc unul dintre cele mai interesante forumuri de dezbatere a actualităţii internaţionale). Dacă nu ştiţi pe unde se află Qatarul, puteţi să vă uitaţi pe harta lui Ptolemeu (cea din secolul al II-lea al erei noastre) şi veţi găsi acolo aşa-numita ţară Katara: după numele unor nomazi ai Arabiei pe care, cu un secol înaintea hărţii, istoricul Pliniu cel Bătrîn îi numea katharrei – probabil (spun istoricii) cu trimitere la încăpăţînarea acestora de a căuta apă prin deşert. Dacă, cumva, nu aveţi la îndemînă vechea hartă de acum 2000 de ani (sau dacă, pur şi simplu, nu vă interesează cine au fost Ptolemeu, Pliniu ş.a.m.d.), e de ajuns să luaţi orice hartă a lumii din prima benzinărie şi, în estul Arabiei Saudite, pe malul Golfului, veţi vedea o peninsulă în formă de con de brad ce se ridică parcă din nisip şi împunge apa. Aceasta este Qatarul.

Cu totul previzibil, ediţia din acest an a Forumului Doha a avut ca temă (r)evoluţiile din Orientul Mijlociu. Desigur, o să redau în umila mea misivă cîte ceva din cele discutate acolo, de către oamenii (unii dintre ei luminaţi) ce au participat. Dar mai înainte, o!, mărite destinatar al acestei epistole, permite-i nevolnicului cronicar să-ţi împărtăşească din măruntele sale impresii de drum.

Cum ar fi cîteva cuvinte despre doamnele stewardese de pe linia Qatar Airways. Poate să pară curios că încep o scrisoare despre arabi vorbind taman despre femeile lor, dar rar mi-a fost dat, pe avioanele infinitului adîncurilor văzduhurilor latitudinilor şi longitudinilor pe care le-am întretăiat pînă acum, să văd un personal mai amabil şi mai profesionist. Nu, nu vă imaginaţi că m-am găsit să fac reclamă pentru astă companie de avioane, ci mai curînd extazul meu are legătură cu un mieluşel nevinovat ce mi-a ieşit în cale chiar acolo, dincolo de nori, sub cea mai agreabilă formă a lui pe care-o poţi întîlni prin Arabia. Ce vreau să spun: cum stăteam eu îngîndurat şi legat de scaunul avionului, pe drumul de costişă noroasă ce duce către Doha, mi-a fost dat să gust cele mai fantastice costiţe de berbecuţ din viaţa mea – şi zic asta ca unul care nici măcar nu e înnebunit după carnea de miel, ci mai curînd o gustă ca tot românul, din Paşti în Paşti. Ei bine, stimabililor, vă place sau nu oaia, mielul & familia lor gastronomică, tot ce pot să vă spun este că acele costiţe au fost fe-no-me-na-le! Pînă acum credeam că cel mai bun miel se gustă prin tavernele grecilor. Cu regret spun ţie, Irene Papas... şi ţie, Onasis... şi ţie, Zorba, grecule – de azi cred că cel mai bun e, totuşi, pe avioanele katharreilor. Iar al doilea lucru fenomenal este că acea duminică în care tocmai plecam către ţara şeicului Hamad al Khalifa Al Thami şi a şeicei Moza (o să scriu şi despre domniile lor, se înţelege) nu era una orişicare: ci chiar duminica din 8 mai a.c. Repet: 8 mai! V-aţi prins? Cu fix 90 de ani în urmă, pe 8 mai 1921, se năştea Partidul Comunist din România.

Altădată, pe cînd eram elev, de această zi se recitau poezii şi se închinau imnuri republicii socialiste. Iar la nouă decenii de la înfiinţarea partidului care a adus (prin baioneta sovietelor) republica în România, iată-mă-s plecat spre una dintre monarhiile Golfului arabic. Ce ironic se răzbună Istoria uneori! Să tot aniversezi în stilul acesta! Să mai spun că în acea dimineaţă a plecării am lăsat în urmă un Bucureşti cu ploaie rece, aproape lapoviţă (nu ştiu cum se face, dar ceea ce în lume – cică – e încălzire globală la noi s-a tradus în astă primăvară printr-o răcire locală!), iar la coborîrea din avion, la Doha, deodată simt venind spre mine şi îmbrăţişîndu-mă tandru... cine credeţi? cin’ să fie?... nu una... nu două... nu şapte... ci nu mai puţin de vreo 30 de cerculeţe Celsius arzătoare şi zglobii, ce păreau a călări în voie un vînt cald şi aromat, printre pîlcuri de curmali şi de leandri.

Cum bănuiesc că printre cititorii acestor biete rînduri trimise din Arabia se vor găsi şi cîţiva bărbaţi români cu intenţii în general serioase, trebuie să vă spun de la bun început că această ţară nu este cea mai potrivită pentru a vă găsi mireasa. Nu pentru că n-ar fi frumoase qatarezele (dimpotrivă – sînt unele frumuşele foc), ci pentru că...

Ajuns aici cu firul poveştii, strănepotul Şeherezadei văzu lumina zorilor mijind şi, sfios peste poate, tăcu.  

(va urma)  

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010.  
 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
Destinul trist al Prinţesei Aiko a Japoniei, numită „Cea mai singură prinţesă din lume"
Fiica Împăratului Naruhito trăieşte izolată şi, deşi unii cred că are o existenţă privilegiată, viitorul nu sună bine, în niciuna dintre variantele acceptate de Palat.
image
Un șofer care a sărit la bătaie cu bâta, pus la respect de victimă VIDEO
În baza datelor strânse de polițiști, șoferul a fost reţinut, urmând a fi prezentat magistraţilor cu propunere legală.
image
Cele mai bune trei alimente pe care să le consumi dimineața. Sunt sățioase și nutritive
Micul dejun nu este o masă obligatorie, nu este necesară tuturor. De fapt, e chiar mai indicat să sari peste micul dejun decât să consumi ceva nesănătos. Ideal este să începi ziua cu ceva ușor, nutritiv și sățios.

HIstoria.ro

image
Apogeul și căderea lui Ernest Urdăreanu, favoritul regelui Carol al II-lea
Odată cu sfârșitul domniei Regelui Carol al II-lea, și-au pierdut pozițiile de la Curte și marii săi demnitari. Urdăreanu însă a fost singurul dintre aceștia ales de fostul suveran pentru a-l însoți într-un exil care s-a dovedit definitiv.
image
Prosecco și Macarons, două produse care au cucerit întreaga lume și altele din bucătarie
Radio România Cultural și Revista Historia, prin vocea Danielei Ivanov, vă aduc un proiect cultural inediat „Povești parfumate”.
image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.