De ce nu mai poate fi judecat torţionarul Vişinescu

Dorin PETRIŞOR
Publicat în Dilema Veche nr. 496 din 15-21 august 2013
De ce nu mai poate fi judecat torţionarul Vişinescu jpeg

Recentul caz Vişinescu – comandant, în anii ’50, al penitenciarului Rîmnicu Sărat – a stîrnit o furtună mediatică absolut justificată moral. Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER) a dat publicităţii probe de neînlăturat privind crime oribile, comise de fostul torţionar comunist, care acum trăieşte netulburat, dintr-o pensie uriaşă, raportată la condiţiile economice umilitoare ale majorităţii românilor. De altfel, IICCMER a şi depus o sesizare penală la Parchetul de pe lîngă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Cu toate acestea, Vişinescu nu doar că nu poate fi judecat, ci nu este posibilă nici măcar declanşarea urmăririi penale împotriva lui. De ce? Pentru că a intervenit prescripţia în acest caz (chiar de multă vreme, de aproape patru decenii). Prescripţia este un instrument juridic de protejare a cetăţenilor faţă de eventuale abuzuri ale aparatului represiv al statului, în sensul că, după un anumit număr de ani, stabilit în cadrul politicii penale a fiecărui stat, în funcţie de gravitatea infracţiunii, urmărirea penală şi implicit judecarea prezumtivului delincvent nu mai pot fi declanşate. În cazul Vişinescu, suspect de omor deosebit de grav şi/sau de crime împotriva umanităţii, prescripţia s-a împlinit după 15 ani de la comiterea faptelor, deci în 1978, conform codului penal în vigoare la acea vreme. E adevărat că, potrivit actualului cod penal, faptele torţionarului de la Rîmnicu Sărat sînt imprescriptibile (adică doar decesul l-ar scăpa de o eventuală urmărire penală), însă i se aplică prevederile principiului neretroactivităţii legii, principiu destructibil doar odată cu însuşi dreptul, în esenţa sa. Conform acestui principiu, nu poate fi sancţionată o infracţiune care nu a fost precizată în legea penală în vigoare la data comiterii ei, nu se pot aplica sancţiuni mai severe decît cele prevăzute la data comiterii infracţiunii şi nu se poate extinde termenul de prescriere a faptei peste cel existent atunci. Principiul funcţionează doar în sens contrar, adică se aplică noua lege penală, cu toate consecinţele ei, dacă acestea sînt mai favorabile inculpatului.

După această introducere în temă, aş vrea să demontez cîteva erori de interpretare care şi-au făcut loc în comentariile recente, erori pricinuite de – repet – o perfect justificată revoltă morală faţă de impunitatea torţionarului Vişinescu. Am să-mi restrîng observaţiile la articolul „Victime, procurori şi idioţi morali“, publicat de Cristian Ghinea în numărul anterior al Dilemei vechi. „Cine, de fapt, reprezintă interesul statului român pentru a-i ancheta pe torţionari? Procuratura ar trebui să facă asta“ – apreciază, corect, Ghinea. Însă greşeşte cînd consideră că doar un judecător poate decide dacă termenul de prescripţie a fost sau nu împlinit. Procurorul, în sistemele judiciare continentale, este magistrat, asemeni judecătorului, spre deosebire de sistemele britanic şi american, în care are doar statutul de avocat al statului. Procurorul român poate decide neînceperea urmăririi penale (NUP) în cazul în care constată că s-a împlinit termenul prescrierii faptei, întrucît munca sa stă, la fel ca cea a judecătorului, sub semnul imperativului aflării adevărului. Or, în cazul în care termenul de prescriere a curs, adevărul juridic pur şi simplu nu există. Faţă de nemulţumirea lui Cristian Ghinea – că nu un judecător constată acest fapt –, amintesc doar că IICCMER, autorul sesizării penale în cazul Vişinescu (şi în alte cazuri de torţionari comunişti), are dreptul procedural de a face plîngere vizavi de un eventual NUP decis de Parchet. Plîngere soluţionată, evident, de un judecător.

În fine, Ghinea preia argumentul IICCMER, conform căruia termenul prescripţiei ar fi fost, de drept şi de fapt, întrerupt „pentru că statul comunist a blocat anchetarea“ acestor crime. În opinia mea, este imposibil de argumentat juridic aşa ceva, deşi adevărul aceste observaţii este evident. Orice procuror care l-ar invoca în instanţă ar fi nevoit să probeze că: au existat decizii ale regimului comunist prin care torţionarii nu pot fi urmăriţi penal sau că procurorul X de la vremea aceea a încercat anchetarea lui Vişinescu pentru crimele comise şi a primit ordin să renunţe. Simpla notorietate a unei stări de lucruri, cum este cazul impunităţii de care se bucurau în timpul regimului comunist nomenclatura şi aparatul represiv nu reprezintă o probă admisibilă. Justiţia nu poate accepta sintagma „se ştie că...“.

Pare nedrept, chiar strigător la cer, însă, juridic vorbind, nu-l mai putem pedepsi penal pe torţionarul de la Rîmnicu Sărat. Dacă forţăm limitele legii, devenim asemenea lui. Caz în care Vişinescu ne-ar învinge a doua oară.   

Foto L. Muntean

14432651257 2f5a92d0bd k jpg
Pădurea și parcul
Acolo, în pădure, realizezi că tu ești un musafir, primit acolo cu îngăduință, și că este cazul să nu rămînă urme ale trecerii tale.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce urăsc statul român?
Profesorul Aurel Romilă, care a murit recent, spunea că cele mai multe dintre bolile psihice ni se trag de la societatea în care trăim.
p 19 jpg
Mizele vulgarității
O miză a vulgarității ar fi vizibilitatea, tradusă prin „rating” – și e suficient să ne uităm la rețetele emisiunilor de așa-zis divertisment de la televiziunile comerciale românești, pentru a înțelege de ce este atît de mult folosită.
p 20 Sfintul Serafim din Sarov WC jpg
Delir cu complicaţii religioase
Nu e oare de rîs scenariul fantast al „războiului sfînt” împotriva unui Occident care ar ameninţa, cu otrava lui, bastionul rus, refugiu al valorilor tradiţionale?
Theodor Pallady jpeg
Interludiu confesiv
Fetișul desacralizării a devenit atît de tiranic încît nu mai permite nici veracitatea blasfemiei sau defularea ironică.
Zizi și neantul jpeg
Setea
Siropul, de altfel, combinat cu apă de la chiuvetă, era unul din deliciile aleatorii ale copilăriei mele.
p 24 M  Plesu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
Cum ar fi un parteneriat al Poștei și cu HoReCa?
Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.

HIstoria.ro

image
Victimele stalinismului, investigate de un medic român incoruptibil
lexandru Birkle a participat la investigarea gropilor comune cu victimele stalinismului, găsite de administraţia germană a Ucrainei în orașul Viniţa, precum și în localitatea Tătarca de lângă Odessa.
image
Una dintre cele mai crude și spectaculoase metode de execuție
Călcarea sau strivirea de către un elefant este o metodă de execuție sau de tortură mai puțin cunoscută de-a lungul istoriei, deși a fost practicată până în secolul al XIX-lea.
image
Graffiti: artă sau vandalism?
De-a lungul istoriei sale zbuciumate, acest gen artistic a reprezentat mereu un subiect fierbinte, pus la zid și supus dezbaterilor din societate. Este bun sau rău graffiti-ul?