De ce lui N. Ceauşescu nu-i plăceau benzile desenate

Publicat în Dilema Veche nr. 450 din 27 septembrie - 3 octombrie 2012
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Din nefericire, răspunsul exact la întrebarea de mai sus l-ar putea da doar N. Ceauşescu – dar nu mai e cazul. Din fericire, putem şi noi intui cîte ceva din raţiunea acestei suspiciuni – cunoscînd cît de cît personajul şi mai ales cunoscînd banda desenată românească a acelor ani.

Pentru că situaţia e cu totul paradoxală. Pe de o parte, perioada cea mai bună pentru consumatorii de BD din România aceasta a fost: cea de la cumpăna anilor ’60-’70. Revistele franţuzeşti pentru copii Vaillant (ulterior Pif Gadget) erau de vînzare la chioşcurile noastre de ziare – în virtutea faptului că erau editate de Partidul Comunist Francez –, iar autorii români de BD aveau la dispoziţie cel puţin trei reviste autohtone în care puteau publica: Cutezătorii (apărută în 1967, ca săptămînal, continuatoare a pînă atunci lunarului Cravata roşie, ex-Scînteia pionierului) şi revistele pentru copii mai mici Luminiţa şi Arici-pogonici (ultima avea să-şi schimbe apoi titlul în Şoimii patriei). În anii despre care vorbim, Cutezătorii oferea săptămînal pînă la trei planşe de BD (povestiri istorice, science fiction, poliţiste etc.) de bună calitate, graţie unor autori comparabili cu cei din Occidentul vremii. În condiţiile în care revista (plus echivalentul în limba maghiară, numit Jobarat) atingea un tiraj de peste 300.000 de exemplare, un autor de BD publicat în Cutezătorii cîştiga între două şi patru mii de lei pe lună – ceea ce depăşea cu mult salariul unui inginer dintr-o fabrică a timpului. Aceasta a fost jumătatea plină a paharului. Cealaltă jumătate s-a golit tot în timpul lui N. Ceauşescu: spre sfîrşitul anilor ’70, săptămînalul Pif Gadget sau lunarul Rahan pătrund tot mai greu şi mai rar în România (despre alte produse BD occidentale nici nu poate fi vorba), iar schimbarea cea mai dramatică are loc la nivelul revistelor autohtone – Cutezătorii îşi reduce numărul de pagini, drept care banda desenată va fi invariabil exilată pe ultima copertă a revistei.

Culmea este că avem şi atestarea documentară a faptului că Ceauşescu nu pricepea nimic din BD (e limpede că nu citise aşa ceva în copilărie, iar în tinereţea lui revoluţionară nici atît). Cu ocazia unei şedinţe a secretariatului CC al PCR din 18 octombrie 1977, la punctul dedicat propunerilor privind presa pentru preşcolari, şcolari şi pionieri, Ceauşescu era intrigat de numele unei reviste ce urma să apară (Ce e cu numele ăsta, Minitehnicus? E în limba latină? – spune „geniul Carpaţilor“. Îi învăţăm pe copii de mici să nu-şi respecte propria limbă?), după care priveşte în răspăr paginile de BD şi spune: Aţi păstrat toate caricaturile pe care le aveaţi şi înainte. Acesta e adevărul: Ceauşescu credea că banda desenată e doar o înşiruire de caricaturi – şi nimic mai mult (în ianuarie 1990 revista Cutezătorii şi-a schimbat numele în Universul copiilor – dar moartea, peste cîţiva ani, a redactorului-şef Ovidiu Zotta, plus economia de piaţă în formare aveau să pună cruce publicaţiei).

În linii mari, acest amestec de nostalgie şi stupoare în legătură cu acele timpuri a fost unul dintre subiectele în jurul căruia s-a desfăşurat recent (21-23 septembrie a.c.) cel de-al XXII-lea Salon Internaţional al Benzii Desenate de la Constanţa. Ca de obicei, Alliance Française – Constanţa (directoare Aneta Puşcaşu) şi Muzeul de Artă din oraş (directoare Doina Păuleanu) au fost gazde perfecte şi susţinătoare empatice ale mişcării. Ambasada Franţei şi delegaţia Wallonie-Bruxelles la Bucureşti au fost şi ele alături de bedefili; cel care ne-a adunat încă odată a fost inimosul animator & istoric al BD-ului românesc Dodo Niţă. Şi aşa se face că soarele (de după cîteva zile cu nori) al Constanţei, precum şi multele pasiuni comune, au luminat temele în jurul cărora au brodat amintiri (şi/sau au expus planşe) Puiu Manu, Vintilă Mihăescu, Radu Marian, Şerban Andreescu (artişti-desenatori la fostele Cutezătorii/Universul copiilor), invitaţii Antonio Cossu (Belgia) şi Paul Laffont (Franţa), Marius Leştaru (scenarist), alături de artişti din noua generaţie a BD-ului naţional: Octav Ungureanu, Valentin Sava, Laurenţiu Butuc, Eduard Vişan sau Alex Talambă – ultimul, cu trei albume scoase în 2011-’12, dintre care unul (dedicat Primăverii arabe din Tunisia) la editura franceză specializată Casterman.

Ca un detaliu: veterani ai genului precum domnii Manu sau Mihăescu au găsit repede repere comune cu domnii, doamnele şi domnişoarele (unele/unii, abia trecute/trecuţi de 20 de ani) din peisaj. Cum am mai spus-o şi altădată, e ceva misterios în această bandă desenată: născîndu-se în copilărie, o asemenea pasiune – pentru foi desenate terminate de regulă cu un enigmatic (va urma) – prelungeşte pesemne tinereţea celor care-o gustă.

De i-ar fi plăcut BD-ul, cred că nici Ceauşescu nu sfîrşea ca o ţintă-piept blegită de gloanţe.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011.  

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.