Dana, eu sînt de partea ta!

Publicat în Dilema Veche nr. 391 din 11-17 august 2011
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Pilotul (român) al unui avion în zbor îi spune controloarei de zbor din turnul de control (româncă şi ea) cîteva glumiţe ca de la băiat la fată, o întreabă (totul în engleză!) dacă mama ei mai face gogoşi, apoi mai flirtează preţ de cîteva fraze şi… Ai-ai-ai! Ce scandal! Secvenţa audio ajunge – via un tabloid – în toate buletinele de ştiri naţionale, şi un aer de catastrofă bate prin redacţiile TV, unde fîlfîie o zi întreagă, iar întregul arsenal de ironii al naţiei noastre (inepuizabil) trage din toate poziţiile. Pe ea o cheamă Dana, iar el este, în tot acest incident, „pilotul“. Ei bine, în onoarea lor scriu cele de mai jos. 

În ciuda faptului că despre ei se vorbeşte puţin – la timpul trecut sau prezent –, România a avut şi are o excelentă reputaţie în materie de profesionişti ai aeronauticii. Cei ce treceţi prin Bucureşti ştiţi deja, pe un bulevard principal, un Monument al Aviatorilor. Probabil că unii vor crede că acel Icarus de-acolo trimite la vreo metaforă demnă de neamul în care zburătorul e mai curînd un vis ce tulbură somnul adolescentelor decît un pilot. Ei bine, nu: monumentul, ridicat în vara lui 1935, chiar trimite la o tradiţie ce era meritorie încă de-atunci. Poate că unii dintre noi nu se simt prea bine în pielea (sau în paşaportul) lor de români – dar aceasta n-are de-a face cu faptul că unii dintre românii secolului trecut chiar au năzuit spre înalt, în timp de pace sau de războaie, lăsîndu-ne fapte şi legende aeronautice de valoare – nu exagerez – mondială. 

În paranteză fie spus, România a avut, în trei dintre deceniile secolului al XX-lea (’60-’80), un lider care a colindat pe calea aerului mai mult, probabil, decît oricare altul din istoria întregii Europe de Est. Un istoric sau un statistician care va inventaria, pe baza datelor existente, kilometrii-aero străbătuţi de N. Ceauşescu, cred că ne-ar uimi pe toţi. Respectivul scăpase teafăr dintr-un accident de avion la Moscova (în noiembrie 1957 – cel în care a murit Grigore Preoteasa) şi de-atunci a căpătat convingerea, pe care o mai spunea din cînd în cînd comilitonilor, că nu va muri în avion. (Ceea ce, după cum ştiţi, chiar aşa a şi fost.) Desigur, putem glosa oricît pe seama poftei de zbor a lui Ceauşescu, pe seama eficienţelor sau fanfaronadei deplasărilor sale. Dar un detaliu rămîne: în spatele lui Ceauşescu – de fapt, în faţa lui – în toate acele zboruri s-au aflat nişte piloţi buni. Condamnarea comunismului nu poate nega acest lucru. Şi, oricît de apucat era Ceauşescu şi oricît de dispus era el să dea ordine tuturor celor din jurul lui, un lucru e cert: niciodată, never ever, el n-a dat ordine şi nu s-a răstit la vreun pilot. Am închis paranteza. 

Şi astfel ajungem la Dana şi la pilotul cu care ea vorbea în engleză despre gogoşi. Şi ea, şi el au toată admiraţia mea. Pentru că-mi place ca oamenii de a căror siguranţă de minte & mînă depinde viaţa cîtorva zeci de pasageri să fie calmi şi relaxaţi. Cei care i-au luat în balon ar fi preferat probabil ca ei – cei din carlingă şi cei din turnul de control – să fie încruntaţi şi să vorbească monosilabic, în cifre şi indicative geografice. Să scrîşnească din dinţi şi să stea înţepeniţi la butoane, ecrane şi manşe. Habar n-am ce spune protocolul acestor profesii – dar m-ar mira ca vreun punct de acolo să precizeze că nu au voie să glumească atîta vreme cît menirea lor, în aer sau la sol, e una şi bună: să aibă tot atîtea aterizări cîte decolări şi să ducă în linişte oamenii dintr-un loc în altul. În rest, nu cred că e treaba nimănui ce anume vorbesc ei şi ce fel de dulceaţă preferă ei pe gogoşi. Haideţi să acceptăm ideea că de-acolo, de sus, lumea se vede puţin altfel. De cîteva ori, în ultimii ani, cîţiva comandanţi de zbor m-au invitat în cockpit şi am avut ocazia de a vedea cum, de sub nori, se vede România noaptea. Dacă avionul vine spre casă dinspre Vest, cum intri pe teritoriul ţării, undeva pe stînga, apare un nor lăptos de lumină plutind deasupra pămîntului. Acolo e Clujul. Mai mergi puţin şi, tot pe stînga, alt nor lăptos luminat – e Sibiul. Dacă priveşti spre dreapta, vezi undeva departe, pe dreapta, ceaţa luminoasă a Craiovei. Şi repede apare, în faţă, ca o cale lactee culcată la pămînt, Bucureştiul. Cum spuneam: de-acolo, de sus, zi sau noapte, lumea pare mai frumoasă.  

Aşa încît haideţi să-i lăsăm pe controlorii de zbor şi pe piloţi să converseze cum şi despre ce vor ei (apropo: în majoritate, ei vorbesc limbi străine mai bine decît mulţi alţii dintre cei aparent serioşi, care oricum spun şi mai multe prostii). Cîtă vreme ei sînt calmi înseamnă că totul merge bine. De-asta zic: Dana, lasă-i în plata Domnului pe toţi cusurgiii şi criticii ipocriţi şi spune-ne, nu ne mai fierbe, ca să aflăm odată – mai face mămicuţa ta gogoşile alea bune?

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Regrete printre românii care au trecut la Hidroelectrica. Au fost atrași cu un preț mic, dar situația se schimbă
Cele mai multe contracte expiră în curând, iar oamenii se plâng că nici măcar nu au fost notificați de furnizor.
image
Cronica unei crime cu ucigaș cunoscut. Ancheta a durat 10 ani, deși polițiștii știau cine este făptașul
Autorul unei crime comise în urmă cu 15 ani s-a bucurat de libertate în tot acest timp, cu toate că anchetatorii aveau martori și probe care îl incriminau direct.
image
Alimentul care ar răspândi cancerul în tot corpul: „Are ceva în el care îl face un catalizator puternic“
Autorii studiului sunt de părere că acest lucru ar putea fi combătut prin medicamente sau diete speciale. Însă, pentru asta studiile clinice ar trebui să treacă la subiecți umani.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.