Da, extratereștrii există! Am văzut eu unul!

Publicat în Dilema Veche nr. 375 din 21-27 aprilie 2011
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Pînă pe 8 aprilie a.c. credeam că singurul extraterestru pe care l-aş putea întîlni în viaţă ar fi autorul puţinelor aserţiuni despre mine din cablogramele Wikileaks. Într-una apar ca senator care, prin 2006, susţine retragerea trupelor române din Irak (exact pe dos: în noiembrie ’06 spuneam într-un interviu tipărit în Ev. zilei că ideea mi se pare nefericită). În alta apar ca ţintă a cabalei unor ex-colegi de partid (merci, ştiam), iar în alta, de prin iunie 2007, apar ca ministru bănuit a susţine „interese economice ruseşti“. Aici e-aici: eu cred că numai un klingonian putea prelua această ultimă şopîrlă – dat fiind că ALRO Slatina a fost măritată fără ca eu să fiu întrebat, iar LukOil a pătruns la noi fără să-mi ceară încuviinţarea. Totuşi, mă cam săturasem să tot fiu catalogat mereu drept agent din solda lui Soros etc., aşa că trebuia să mai diversificăm puţin gama – mulţam, Wikileaks!. Şi, pe de altă parte, recunosc (aşa cum am promis acum două săptămîni), o oarece legătură cu industria rusească eu cam am (am mai scris-o, cu ceva nostalgie). Mai precis: legătura de bază (întîmplător şi singura) pe care am avut-o cu industria rusă este un ceas Kirovskie pe care bunicul patern l-a cumpărat cîndva în anii ’50 sau ’60 din comerţul socialist, pe care şi eu l-am purtat prin ’86-’87 şi pe care, într-o totală lipsă de vigilenţă, taică-meu l-a uitat pe ghizdul unei fîntîni acum cîţiva ani, pe cînd se reculegea după o partidă de pescuit prin Sud, pe la Dunăre.

Ca startrek-ist cu ceva vechime, eu îs sigur că civilizaţii extraterestre plutesc prin infinit – şi, pentru a le face viaţa mai uşoară, le dau şi lor cîteva detalii, în scopul de a mă scana mai bine. De exemplu, am încă – şi e funcţional! – un stilou dintr-alea chinezeşti din anii ’70, cu peniţă de aur; probabil că asta mă face şi puţin agent chinez. Apoi, admit, îmi plac curmalele proaspete (mai mult decît acelea zaharisite) – cineva ar putea deduce de aici că am lucrat şi pentru poliţia lui Mubarak. Cum am primit – scris de mîna ei – şi telefonul ministrului israelian Tzipi Livni, vă daţi seama că Mossad-ul e şi el pe-aproape. Iar dacă-mi place ceasul din ultimul deceniu al lui James Bond şi îmi mai plac şi ceasurile cu cuc – e parola că nu-s străin nici de temutul spionaj elveţian.

Şi povestea nu se termină aici: fiindcă am văzut cum se face pita libaneză într-un restaurant din Ramallah, cam pricepeţi că-i am şi pe palestinieni la degetul mic. Dacă îmi place trupa Def Leppard – e graţie spionajului britanic, care-mi trimite frecvent partituri. Dacă îmi plac benzile desenate – e codul meu cu spionii guvernului belgian (care guvern acum nu există, dar va reapărea într-o zi!). Dacă-mi place iaurtul – bănuiţi ce grad am în spionajul bulgăresc, cel ce-a imortalizat umbrela magică ce te face să dispari! Iar dacă am studiat în Canada, deduceţi singuri că sînt agentul lui Leonard Cohen (şi al Securităţii canadiene). În fine, dacă bourbon-ul american Jack Daniel’s îmi place mai mult decît malt-ul scoţian Glenfiddich (care-i place preşedintelui Băsescu) vă daţi seama că sînt, pe ascuns, agent al guvernatorului statului Tennessee!

Ei bine, am făcut această lungă introducere doar pentru a vă spune că, totuşi, acum vreo 15 ani eu chiar am întîlnit un extraterestru. Poate că nu v-aţi dat seama, dar cred că-l cunoaşteţi şi dvs. Numele lui era Alex. Leo Şerban (indicativul său în galaxie era a.l.ş.). A avut o perioadă în care se vopsea blond şi, cum fizicul lui de alien îl ajuta să pară mereu mai tînăr, semăna pe-atunci cu Tintin al lui Hergé. Am avut o plăcere teribilă în a-l tachina, pe cele mai diverse subiecte: de la preferinţele lui în materie de seriale (vă imaginaţi că îi plăcea Melrose Place?!) şi pînă la alte preferinţe de-ale lui. A trecut şi printr-un soi de wikileaks, cu poze, dar avea un talent rar de a rămîne deasupra bîrfei. Cînd aveau nevoie de un confident serios, ex-dilematicele Lena Boiangiu şi Tita Chiper la el mergeau, ca atrase de mai ştiu eu ce magie. Scria excelent – în opinia mea – şi se îmbrăca mai surprinzător decît Lady Gaga. Într-o zi l-am întrebat: măi Leuţă (aşa îl alintam eu), cum poţi să porţi espadrilele astea verzi?. Iar el mi-a răspuns: măi Cioroiene (aşa se apăra el), eu mereu mă îmbrac casual with a difference!. Leo a fost cel mai cosmopolit redactor al Dilemei şi cred că a bătut lumea cît n-au făcut-o toţi dilematicii ajunşi miniştri de Externe. Dar, mai ales, i-a fost dat să ajungă primul într-un loc pe care alţii (dl Cosaşu ştie ce zic) l-am cam jinduit: e primul dintre noi care-i spune sărut mîna!, poate chiar în aceste clipe, lui Marilyn Monroe.

Drept care: Leuţă, dacă tot m-am prins că ai fost un E.T. printre noi, măcar spune-i lui Marilyn că încă o iubim!  


Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010. El scrie pe blogul Geopolitikon.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Una din patru persoane imunizate cu serurile anti-Covid Pfizer sau Moderna a experimentat efecte adverse
Mai mult de un sfert dintre persoanele care s-au imunizat cu vaccinuri ARN mesager împotriva infectării cu virusul SARS CoV2 au suferit un răspuns imun neintenționat, potrivit noilor studii.
image
Un român a jucat de 49 de ori același bilet câștigător la pariuri sportive. Suma enormă la care a ajuns
Un bărbat din județul Prahova a avut marea inspirație de a alege o combinație de 28 de meciuri câștigătoare pe un bilet, dar nu s-a oprit aici. A copiat același bilet de numai puțin de 49 de ori.
image
Țara în care intrarea românilor e ca și interzisă. „Nu mai îmi trebuie nici gratis, e revoltător”
Doi tineri români cu un copil au fost umiliți pe un aeroport fără ca cineva să poată interveni în favoarea lor. Cazul lor nici măcar nu este unic, iar statul român nu reușește să rezolve o problemă cunoscută foarte bine de ani de zile, dar care arată limitele politicii externe a României

HIstoria.ro

image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.