Cît de playboy a fost regele Carol al II-lea?

Publicat în Dilema Veche nr. 363 din 27 ianuarie - 2 februarie 2011
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Dintre cei patru regi ai dinastiei române – Carol I-ul, Ferdinand, Carol al II-lea şi Mihai – nici unul nu are legenda proastă a celui de-al treilea. Din varii motive – unele întemeiate, altele bîrfe –, amintirea comună legată de acest rege e dominată de incriminări şi deriziuni. Dar mai ales există o cascadă de alegaţii paroxistice, care-i pun în discuţie de la detalii comportamentale pînă la cele anatomo-fiziologice. Fără discriminare (între ei), legionarii, antonescienii şi comuniştii, pe rînd, au colportat pe seama acestui personaj, cu o sadică plăcere, cam tot ce se poate imagina mai dubios şi chiar obscen. 

Azi, cel mai banal lucru spus adesea (şi acceptat aparent unanim) despre Carol al II-lea e acela că el a fost un playboy desăvîrşit. Cea mai cunoscută la noi biografie a personajului – scrisă de istoricul american P.D. Quinlan – chiar aşa se cheamă: The Playboy King. Carol II of Romania. Clişeul a devenit axiomă: individul a fost un afemeiat sadea, şi punct. Sărmanul Carol al II-lea! Cum i-a fost dat lui să rămînă în istoria noastră ca o pată de ulei pe lunga listă a conducătorilor români care, se ştie, au fost cu toţii virtuoşi, şi de o obsesivă fidelitate conjugală! 

Totuşi, nu vreţi să tragem puţin cu ochiul prin gaura carlistă a cheii? În măsura în care putem reconstitui traseul său amoros, prima iubire a lui Carol a apărut pe la vreo 20 de ani ai lui, în 1913: numele fetei era Ella Filliti (alintată Păsărica), fiică a unei familii bucureştene onorabile, deşi nu chiar aristocratice. Al doilea amor a apărut în 1916: o liceană brunetă şi nurlie pe nume Maria Martini, fiică a unei familii locuind pe la poalele dealului Cotrocenilor. Iar a treia femeie din viaţa lui chiar era să-i pună capac: Ioana Maria Lambrino, pentru intimi Zizi (amorezul o alinta Baby), cu care Carol se căsătoreşte pe ascuns în toamna lui 1918, spre stupoarea familiei sale. La insistenţele mamei – inteligenta, frumoasa şi nu tocmai devreme-acasa regină Maria –, Carol rupe legătura cu Zizi în ianuarie 1920 („din interese de stat“), deşi doar ce apăruse un băieţel. Ca să-şi revină din turmentare, Carol străbate un amor pasager cu o actriţă bucureşteană de care probabil n-aţi auzit, Mirela Marcovici. Aşadar, patru iubiri, pînă acum. 

În martie 1921, în fine, nuntă mare! Prinţul moştenitor Carol lua de nevastă pe prinţesa Elena, fiica regelui Constantin al Greciei (şi viitoarea mamă a regelui Mihai). Nu vom şti niciodată cît a fost dragoste şi cît geopolitică la mijloc, în acest mariaj (cum se petrecea, în epocă, la curţile regale). Cît de compatibili or fi fost ei puteţi deduce singuri, din moment ce el era expansiv, şarmant şi locvace, iar ea era rafinată, introvertită şi iubitoare de plante de apartament. Cum se întîmplă, cineva avea să umple fisurile acestei nepotriviri – şi astfel apare cel de-al şaselea amor (şi ultimul) al junelul Carol: mereu machiata, interesanta (şi inteligenta, de altfel) Elena Lupescu (alintată Duduia), pe care el o cunoaşte în februarie 1925 şi cu care avea să se căsătorească, după aventuri mari, în august 1949. 

În context, amintesc doar că prinţul Carol ar fi putut avea un amor şi cu Olga Nikolaevna – fiica cea mare a ţarului Nikolai al II-lea al Rusiei. Cei doi au fost practic împinşi unul spre celălalt – regina Maria agrea mult ideea acestei alianţe, iar ţarul Nikolai, la fel (cu atît mai mult cu cît România ar fi fost atrasă astfel pe orbita geopolitică a Rusiei). Tinerii s-au văzut de două ori în cursul anului 1914, au călărit alături, au stat la masă alături etc. – dar pesemne Cupidon tocmai era în pană de săgeţi. Sărmana Olga! Dac-ar fi ştiut că peste patru ani, în iulie 1918, urma să fie (alături de părinţi, surori şi frate) asasinată de bolşevicii lui Lenin, probabil că ar fi fost ceva mai insistentă. 

Aşadar, acesta e regele în cauză (aflu că doamna Georgeta Dimisianu îi va dedica un număr proxim al revistei Istorie şi civilizaţie): un bărbat bine (în standardele anilor ’20-’30) care a iubit şase femei – dintre care pe trei le-a şi luat de soţie! Şi un detaliu: după ce a cunoscut-o, la cei 32 de ani ai lui, pe duduia Lupeasca, Carol al II-lea a fost de o perfectă fidelitate, căreia numai moartea-i prematură (în aprilie 1953) i-a pus capăt. Asta să însemne un playboy? Nu-l contrazic pe dl Quinlan, dar am sentimentul că, dacă trecutul Franţei, al Angliei sau al Statelor Unite ale Americii s-ar rescrie în funcţie de iubirile, amantele sau divorţurile liderilor politici, Carol al II-lea al nostru ar părea mai curînd un timiduţ. 

Plus că ceva mă face să cred că mulţi alţi lideri români, de înainte şi de după Carol al II-lea (nu spui nume!), au fost cu mult mai performanţi la acest capitol – dacă nu calitativ, măcar cantitativ vorbind. 

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte a sa este Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010. El scrie pe blogul Geopolitikon.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.
image
Concubine plimbate în turism sexual. Cele mai mari preţuri erau la Suceava
Un oraş din nordul Bucovinei a ajuns paradis pentru proxeneţi şi prostituate datorită tarifelor mari care sunt practicate în această zonă.
image
„Pietrele Foamei” au ieşit la suprafaţă în albiile secate ale Râului Elba: „Dacă mă vezi, să jeleşti”
Europa se confruntă cu o secetă severă în urma unor valuri de caniculă fără precedent, ceea ce a determinat scăderea dramatică a debitului unor râuri europene importante. În Germania, în albiile secate ale râurilor au ieşit la iveală pietre masive folosite în urmă cu sute de ani pentru a prevesti vremuri vitrege pentru omenire, relatează Miami Herald.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.