Cică "moldovenii-s moi" - iată un clişeu bleg

Publicat în Dilema Veche nr. 468 din 31 ianuarie - 6 februarie 2013
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

În clasica sa carte despre Psihologia poporului român, D. Drăghicescu spune că, dintre zonele locuite de români, în Moldova s-ar regăsi „mai pronunţată“ o „notă pasivă, resemnată“ a locuitorilor. El contrapune pe moldoveni oltenilor – pe care-i considera mai iuţi, mai revoluţionari – şi dă ca exemplu revoluţiile de la 1821 şi 1848, care ambele au avut ceva sevă oltenească în ele (prin Tudor Vladimirescu, respectiv Gheorghe Magheru).

Ideea moliciunii moldovenilor e mai veche decît Drăghicescu şi, ulterior, i-a supravieţuit foarte bine. Doar că, la drept vorbind, există ceva hibe în această naraţiune – mai bine spus, în acest clişeu. În primul rînd că există – în volumul lui Drăghicescu – un detaliu ce multora le scapă: cartea apărea fix în anul 1907! A vorbi, în 1907, despre pasivitatea moldovenilor e puţin bizar: de la sfîrşitul lui februarie acel an, ţăranii din judeţele Dorohoi şi Iaşi au pus mîna pe furci şi-au dat naştere celei mai reale crize din lumea satului românesc al secolului XX (comparabilă poate cu răscoalele locale împotriva cooperativizării comuniste – dar despre care avem puţine date). Pînă a ajunge în Muntenia şi Oltenia, răscoala de la 1907 de-acolo a plecat – de la moldoveni. Mi se pot replica multe: că răsculaţii nu s-au ridicat împotriva boierilor, ci împotriva arendaşilor; că Rusia ţaristă şi-o fi băgat şi ea coada (ceea ce e plauzibil, dar nu determinant). Oricum ar fi, moldovenii de rînd n-au prea fost resemnaţi în 1907.

În anii ’20 ai secolului trecut, tot de la Iaşi s-a răsfrînt spre ţară unul dintre cele mai atipice personaje publice ale României secolului XX: Corneliu Zelea Codreanu. A fost el un criminal mistic, dar a fost totodată şi unul dintre cei mai charismatici lideri din istoria politicii noastre (şi mă văd obligat să spun că n-am avut mulţi de acest calibru – din fericire!). La cît de varză e politica noastră azi, să ne rugăm la toţi sfinţii ca un „apostol“ cu ceva din charisma lui C.Z. Codreanu să nu apară – pentru că de-abia atunci ne-am da seama cît de benign este Dan Diaconescu. După ce a copilărit prin pădurile (Dobrina?) de lîngă Iaşi, C.Z.C. a ajuns în 1925 să fie judecat (şi achitat) în oraşul Drobeta Turnu Severin – rar un român (iarăşi spun: din fericire!) care să fi avut atîţia fani prin toate provinciile româneşti!

Fără ca probabil să-şi dea seama, moldovenii şi oltenii se află într-o concretă complicitate în istoria noastră din ultima jumătate a secolului trecut: nu numai că ei furnizează eroii celor mai multe bancuri (pe bune: ce-ar fi bancurile noastre fără olteni şi moldoveni?!), dar tot ei au şi dat faţă la vîrf regimului comunist ca atare: un moldovean (Gh. Gheorghiu-Dej) şi un oltean (N. Ceauşescu) sînt cei care au gestionat România sub seceră şi ciocan. Şi, dacă este să mă întrebaţi pe mine, aş spune că – dintre cei doi – cel mai machiavelic, mai sanguinar, mai răzbunător, mai bizantin şi mai parşiv n-a fost Ceauşescu, ci (deloc pasivul sau resemnatul) Gheorghiu-Dej.

V-am oferit toată această introducere doar pentru a vă spune că recent am ajuns la Iaşi şi – printre ceva lansări de carte şi conferinţe – am văzut şi cel mai nou mall al urbei, care se cheamă Pallas. E impresionant. Nu numai că e cel mai mare din ţară (dat fiind că-l cunosc bine şi pe cel din Timişoara, mi se părea greu de imaginat unul mai mare!), dar tare mă tem că fidelii clienţi para-mondeni ai mall-ului bucureştean Băneasa se vor zgîria pe ochi dacă vor afla ce cuconet, domnişoret, flăcăiendri şi firme zburdă pe-acolo! Amplasat în spatele Palatului Culturii (ctitorie a anilor ’20 ai secolului trecut), noul mall dă un nou contur şi o nouă adîncime întregii zone. Nu mă pricep la arhitectură & peisagistică, dar modesta mea opinie de vizitator a fost că Palatul Culturii este acum mai valorizat ca niciodată – culmea, printr-un mall nou! Ei bine, de aici începe o altă poveste: semn că moldovenii nu-s deloc pasivi şi cu-atît mai puţin resemnaţi, în jurul acestei construcţii s-a iscat şi ceva scandal, ale cărui ecouri le găsiţi şi-n presa naţională. Problema este că mai multe firme aveau proiecte concurente pentru aceeaşi arie. N-a izbîndit decît una. Acuzele (fondate-nefondate, nu e treaba acestui text) au curs lanţ şi cred că vor mai curge. În răstimp, ieşencele & ieşenii (plus toţi moldovenii di’mprejur şi oaspeţii de rigoare – precum mărimile de la Bucureşti care-au venit pentru sărbătoarea din 24 ianuarie a.c.) îşi sorb cafelele şi-şi taie fripturile într-una dintre cele mai interesante construcţii din România de azi.

Aşadar, cred că-şi asumă un risc cei care îi iau pe moldoveni drept pasivi şi resemnaţi – pentru că nimeni, la drept vorbind, nu prea ştie ce se ascunde sub vorba lor îndulcită de-un atît de tandru accent!

Adrian Cioroianu este decan al Facultăţii de Istorie, Universitatea Bucureşti. Printre cele mai recente cărţi publicate: Epoca de aur a incertitudinii, Editura Curtea Veche, 2011.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.