Cenaclul Flacăra și/sau Școala de la Păltiniș

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Întrunirile de la Păltiniş alcătuiau – cele două volume ale lui Liiceanu o mărturisesc – o poveste relativ omogenă, în care un grup de intelectuali stabileau o formă de comuniune bazată pe idei. „Şcoala“ păltinişană e cu totul în logica de tip Clio: iniţierea intelectuală este parte a unei deveniri, devenirea însăşi are mulţi paşi preparatori, şi peste toate tronează imperativul cunoaşterii, în sens clasic. Limba greacă veche, limba germană, Platon sau presocraticii sînt capitole dintr-un demers omogen şi coerent. 

La antipod, Cenaclul Flacăra reprezintă mai curînd o succesiune de evenimente, unice şi irepetabile. Importanţa lui a constat tocmai în surprizele pe care Cenaclul le-a adus, nu de la un an la altul, ci de la un spectacol la altul. Acelaşi Cenaclu era capabil să-l aniverseze pe Avram Iancu la Ţebea, pentru ca apoi, la cîteva zile, acelaşi Cenaclu să celebreze la Craiova victoria Universităţii într-o etapă de fotbal. Raţiunea şi mizele spectacolelor Cenaclului erau aidoma costumaţiilor lui Lady Gaga: ştii foarte bine că vor fi acolo, dar nu ştii niciodată ce vei vedea. În faţa discipolilor săi, Constantin Noica este egal cu sine şi atent cu fiecare. În faţa spectatorilor săi, Cenaclul trecea cu vederea individul şi celebra comunitatea, dîndu-i atenţie şi făcînd-o să se simtă, de fiecare dată, sudată într-un orgasm colectiv al refrenelor. Un fan al Cenaclului din Huşi avea toate motivele să regrete un spectacol petrecut la Timişoara – tocmai pentru că acesta era diferit de tot ce văzuse el, sau urma să vadă, în acelaşi Cenaclu ajuns la el acasă. În schimb – aşa cum transpare din Epistolar –, Sorin Vieru (să spunem) nu avea o raţiune pentru a regreta schimbul de idei dintre Noica şi alt discipol. Aceasta nu pentru că Noica ar fi fost repetitiv (în realitate, Păunescu era cu mult mai repetitiv), ci pentru că tot acest excurs iniţiatic descris în Jurnalul... şi Epistolarul vorbeşte despre ascensiunea calmă a devenirii şi despre cronologia lungă a şlefuirii – în timp ce, pe stadioane, Cenaclul Flacăra oferea explozii de nerv, de talent descoperit aleatoriu şi de improvizaţie tumultuoasă. „Şcoala“ de la Păltiniş pregătea cîţiva intelectuali pentru o campanie cu bătaie lungă; Cenaclul Flacăra a dat, finalmente, o serie de artişti veritabili (care au putut rezista dincolo de cocon), dar mai cu seamă o serie de one hit wonders – adică ceea ce showbiz-ul denumeşte performerii unei singure piese de succes.

Impactul celor două fenomene culturale – „Şcoala“ păltinişană şi Cenaclul Flacăra –, atît de diferite între ele (dar grăitoare, deopotrivă, despre aceeaşi Românie), e cu totul în măsură să ne ofere surprize. Ecourile lor bat pînă astăzi, doar că între timp s-au suprapus de mult. Unora, „Şcoala“ li se poate părea o formă de pasivitate socială camuflată într-un activism ideatic; o formă de sustragere din concret, o evadare (a cîta, oare, în istoria culturii române?) în turnul de fildeş al unui limbaj criptat şi fără ecou la masa largă a românilor. Altora, Cenaclul li se pare a fi exclusiv o formă de manipulare, un fel de pregătire paramilitaro-culturalo-propagandistică. 

Ca adolescent în prima parte a anilor ’80, nu voi propune o variantă de a tăia nodul gordian al judecăţilor & prejudecăţilor privind cele două fenomene – ci doar voi spune că ele s-au şi suprapus plenar şi concret în formarea unor indivizi. A merge la Cenaclul Flacăra nu presupunea repudierea cărţilor cu şi despre Noica. Pe de o parte, Jurnalul de la Păltiniş a fost o carte definitorie pentru liceanul care eram (şi, cred, pentru generaţia căreia-i aparţin); pe de altă parte, am fost la Cenaclul Flacăra de (aproape) cîte ori a ajuns în oraşul meu natal şi, totuşi, nu mi-a spălat creierul. Cei care insistă pe naţionalismul de fond al Cenaclului Flacăra surprind, cred, doar o faţă a monedei. Văd cel puţin o nuanţă: discursul ambiental (şcoală, activităţi obşteşti, practică în producţie, spectacole, Radio-TV etc.) în care se dezvolta un tînăr în primii ani ’80 era într-atît de politizat şi de viciat printr-un naţionalism devenit calp (prin suprarepetiţie), încît discursul lirico-muzical al Cenaclului părea (şi chiar era) cu mult mai liber, mai credibil şi mai valoros decît zgomotul de fond al propagandei omniprezente. 

În fine, partea cea mai interesantă – din perspectiva mea – a acestei poveşti intelectuale este că disjuncţia dintre intelectualul de tip Clio şi intelectualul de tip Lady Gaga persistă la noi pînă azi – după dispariţia lui Noica & Păunescu, după ce atît „Şcoala“ de la Păltiniş cît şi Cenaclul Flacăra au intrat în Istorie, fiecare la capitolul său – sau poate în acelaşi capitol?  

(Fragment din volumul Epoca de aur a incertitudinii, în curs de apariţie la Curtea Veche Publishing)

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010. El scrie pe blogul Geopolitikon.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.