Casele liberalilor

Publicat în Dilema Veche nr. 192 din 15 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ar putea fi, cu acest titlu, un serial despre locuinţele elitei politice de la sfîrşitul secolului al XIX-lea. Cele care se mai păstrează au avut, de multe ori, aceeaşi soartă: fiind dintre cele mai arătoase din centrul Capitalei, au devenit sedii de ambasade sau reşedinţe diplomatice. Prin urmare, starea lor actuală nu cere, vizibil, o intervenţie, deşi, la vîrsta lor, ar fi nevoie de o expertiză. De exemplu, o asemenea casă este Ambasada Italiei. Nu şi-a schimbat adresa, care era, în 1896, Popa Cosma, 13, decît fiindcă, de atunci, strada s-a numit, pe rînd, Benito Mussolini şi, din 1943, după lovitura de stat regală, Victor-Emanuel al III-lea; a fost o vreme cînd la Bucureşti erau reprezentaţi atît monarhul, cît şi republica fascistă de la Salo. Comuniştii au botezat-o I.C. Frimu, după un militant socialist din prima generaţie, apoi Henri Coandă, iar casa din colţ, unde e acum Ambasada Algeriei, a fost cîtva timp Muzeul Coandă. Colecţiile acestuia s-au mutat, se pare, în Muzeul Ştiinţei din Parcul Carol, cel mai necunoscut dintre muzeele bucureştene. Primul proprietar al casei de la numărul 13 a fost Anastase Stolojan (1836-1901), doctor în drept la Paris şi om politic liberal. Numele-i arată obîrşia, din satul gorjean Stolojani, dintr-o familie de boiernaşi, fără nici o legătură cu personajul din zilele noastre. Din căsătoria cu Olga Vrăbiescu, s-au născut două fiice: Lia, care a fost doamna Vintilă Brătianu, şi Olga, căsătorită cu Radu Florescu, precum şi doi fii: Radu şi Dinu. Acesta din urmă a luat-o de soţie în 1912 pe Maria, fiica lui Nicolae Filipescu, deci o alianţă care trecea bariera dintre partidele liberal şi conservator. La despărţirea lor, urmată de o a doua căsătorie, cu Yvonne Stoenescu, casa a fost vîndută. Pentru cîţiva ani, ea a aparţinut unui norvegian care făcuse avere din comerţul cu lemn. Anul cînd a fost cumpărată de statul italian este 1920. Clădirea, în stilul eclectic, cu accente de art nouveau, a fost încredinţată arhitectului Gherardo Bosio (1903-1941) pentru o restructurare care a dat faţadelor aspectul edificiilor epocii mussoliniene. Desigur, nu era o transformare fericită din punct de vedere estetic, dar, la Bucureşti, arhitecţii români, ca Duiliu Marcu şi chiar proteicul Petre Antonescu, adoptaseră repede acelaşi stil. Ambasada s-a extins, în primăvara anului 1982, ocupînd şi casa vecină, cu numărul 11, fostă a petrolistului Rică Georgescu, implicat în acţiunile de spionaj şi subversiune ale SOE britanic din timpul războiului, iar din 1964 sediul Institutului de Studii Sud-Est Europene. Ceauşescu a consimţit la vînzarea clădirii, în care s-a instalat serviciul consular italian, cu consecinţe nenorocite în funcţionarea acestui institut al Academiei. Am avut prilejul să văd interiorul casei despre care scriu. Hall-ul central are înălţimea celor două niveluri, parter şi etaj, iar dintre încăperile, ce-l înconjoară, cele din spate, pe acelaşi ax cu intrarea, se deschid către o mare grădină în care se coboară pe cîteva trepte. La ziua Italiei se adunau acolo două generaţii din intelighenţia locală, mai mult sau mai puţin autorizată. Principala mea ocupaţie era să navighez, cu un pahar în mînă, ca să ocolesc oficialii. Unele dintre informaţiile de mai sus le datorez dlui prof. Dan Ionescu, autorul consolidării de după cutremurul din 1977. Altă casă a unui liberal de vază a fost, pînă de curînd, Ambasada Elveţiei, pe strada Pitar Moş, 12. În 1890, numărul era 10, dar se vede cum s-a intercalat o clădire banală înainte de casa mai veche, pe zidul căreia o placă aminteşte de compozitorul George Stephănescu. Ambasada şi-a păstrat curtea-grădină, casa are o eleganţă discretă. Aici a locuit Eugeniu Carada, marea competenţă financiară a partidului, întemeietorul Băncii Naţionale (1880). Ceea ce se ştie mai puţin despre el este că a fost şi poet, autor dramatic şi ziarist. În tinereţe, în vremea studiilor sale la Paris, s-a ocupat chiar de o traducere a cronicilor noastre în limba franceză, lucrare care zace astăzi în Biblioteca Poloneză din Île Saint Louis, deşi nevoia de a face cunoscute în străinătate izvoarele istoriei noastre este şi astăzi aceeaşi pe care o simţeau paşoptiştii. Marea operă a lui Carada a fost Banca. Totodată, lui i se datorează pregătirea pentru viaţa politică a lui Ion I.C. Brătianu. Fără acţiunea acestui mentor, cel mai mare dintre fraţii Brătianu, cu Colegiul Sainte Barbe de la Paris şi studiile de inginerie la Charlottenburg, n-ar fi avut niciodată locul care i s-a statornicit în istoria României moderne. Cît despre Carada, el a vrut să fie "eminenţa cenuşie": n-a fost niciodată ministru.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.