Casa din Dionisie

Publicat în Dilema Veche nr. 197 din 16 Noi 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Bucureştenii s-au obişnuit de mult să-i zică aşa străzii, prescurtîndu-i numele. Oricum, "Dionisie Lupu" nu mai înseamnă nimic. Cine-şi mai aduce aminte de un mitropolit de altădată? Strada înaintează greu, gîtuită ici şi colo, înghesuită de maşinile parcate pe trotuare. La nr. 72 este o splendidă casă în paragină. Parter şi etaj, cu subsol şi mansardă. False cariatide încadrează intrarea şi cele două balcoane, cu coloane coafate de capiteluri corintice, care ornează faţada la stînga şi la dreapta. Lîngă una dintre acestea, făcută praf, şi sub un mascheron, tot de stuc, poarta se deschide spre fostul peron acoperit, la care trăgeau trăsurile. Ce a fost acolo? Un cămin de studente sau de orfane cu puţine mijloace - o mătuşă a mea, fiind şi una, şi alta, a locuit acolo pe la sfîrşitul războiului. Instituţia caritabilă era sub patronajul doamnei Clotilda mareşal Averescu. Argetoianu, care, în amintirile sale, îşi rîde răutăcios de spaghetele fierte doar în apă care se serveau la masa de acasă a bătrînului mareşal, doamna fiind italiancă, îi recunoaşte totuşi acesteia calităţile sufleteşti. "Se specializase şi se cantonase în operele de binefacere şi în îngrijirea răniţilor", încă din 1917, cînd soţul ei comanda Armata a II-a la Bacău. "Totdeauna afabilă şi binedispusă, era încîntată de cîte ori putea face plăcere cuiva, mai ales iubitului ei ŤAlessandro», devenit marele om al ţării şi pe cale să devie şi idolul ei." Se căsătoriseră în tinereţe, din vremea cînd Alexandru Averescu a învăţat la Şcoala Superioară de Război din Torino. Buna doamnă a continuat să aibă, toată viaţa, grijă de tristeţile discrete care au nevoie de ajutor. Ce va mai fi în viitor? Deocamdată, bannere anunţă: clădirea e de închiriat pentru birouri. Asta e nebunia zilei de azi: aici, în Bucureşti, o să avem mai multe birouri decît locuinţe. Apoi, dacă nu se găseşte nimeni să plătească chiria afişată, cei care şi-au pus în minte să cîştige o sumă aşa de mare vor dărîma casa veche pentru a ridica, pe locul ei, unul din hidoasele imobile de raport care au început să crească în Capitală şi în provincie. Cu marmură, neapărat cu multă marmură. Se va aduce din China, unde este mai ieftină. La români, ascensiunea socială se exprimă prin trecerea de la beton la marmură, materialul care excită cel mai tare apetitul cumpărătorilor. Aş prefera, desigur, să aflu că rectorul Universităţii vecine achiziţionează casa pentru a-i reda vechea destinaţie, de cămin. Fiind o universitate privată, îmi vine să cred că ar avea şi destui bani pentru restaurarea numaidecît necesară. În starea actuală a clădirii, mă tem că studenţii ar intra cu picioarele prin podea. Dintr-o greşeală, nu singura comisă la alcătuirea listei monumentelor istorice, casa n-a fost înscrisă, cum s-ar fi cuvenit. De asemenea erori au profitat şi pînă acum cei interesaţi să distrugă pentru a construi alt oraş. Clasarea ar fi fost necesară, fiindcă primul proprietar (şi autor!) al acestei clădiri a fost arhitectul Ioan I. Rosnovanu, din generaţia care l-a precedat pe Mincu, a celor dintîi arhitecţi români cu studii de specialitate, pe la 1880. Opera lui cea mai importantă a fost, la colţul Podului Mogoşoaiei cu Lipscani, acel Hôtel de France, mai tîrziu Grand Hôtel, pe locul căruia a fost apoi magazinul Lafayette, numit apoi Victoria, unde astăzi se găseşte Financial Plaza.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Fiara de plastic. Povestea Daciei „Lăstun“ Maxi, un Fiat 500 al românilor, care nu a mai ieșit pe poartă
Dacia 500 „Lăstun“ ar fi trebuit să fie pentru români cam ce a fost Fiat 500 pentru italieni, Renault 5 pentru francezi, WV pentru germani. O mașină din gama mini, mai degrabă pentru tineret. O maşină de oraş, potrivită pentru transportul urban. A fost ideea și dorința lui Nicolae Ceaușescu
image
SPECIAL Elvira Popescu: de la actriță la contesă, devenită „Notre Dame du Théâtre“ FOTO/VIDEO
Cum a ajuns o româncă din București să devină o actriță contesă mai cunoscută în Franța decât celebra Greta Garbo.
image
Lista celor mai periculoase alimente din lume. Cinci alimente la care nu te-ai aștepta să fie incluse
În întreaga lume, există anumite alimente periculoase care pot provoca de la intoxicații alimentare ușoare până la deces, în cazuri extreme.

HIstoria.ro

image
Un posibil caz de braconaj arheologic în Moldova, în secolul al XVII-lea
Un posibil caz de braconaj asupra unui tumul din Moldova istorică este consemnat într-un document de la 1635, notează arheologul Vasile Diaconu, pe pagina sa de Facebook.
image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.