Bulevard de închiriat

Publicat în Dilema Veche nr. 301 din 19 Noi 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Îl cheamă Lascăr Catargiu, nume pe care-l purtase în toată prima jumătate a secolului trecut şi pe care i l-am dat înapoi în 1990, după ce comuniştii îi ziceau Ana Ipătescu, fiindcă-i acordaseră acestei cucoane belicoase de la "paşopt" rangul de eroină naţională. La început se numea Bulevardul Colţei, iar acest început a fost un sfîrşit (de veac XIX): prima autorizaţie de construcţie datează din 1898, încă şase " din anul următor. Oraşul a fost cîndva mîndru de frumuseţea acestei străzi, care semăna, fiindcă aşa voiseră arhitecţii (străini sau educaţi în străinătate), cu cartierele elegante din capitalele occidentale. Ceea ce va fi fost, poate, rigid în imitaţie se umanizase mai tîrziu, deoarece bucureştenii adăugaseră cîte o şuviţă de grădină între casă şi trotuar, aşa încît, primăvara, pe gardul de fier forjat se căţărau zorele. În alte curţi, mai adînci, în fundul cărora se mai văd fostele grajduri cu remiza trăsurii de altădată sau cîte un fost porumbar, crescuseră castani (cei care n-au fost tăiaţi între timp se acoperă de o horbotă albă pe la 20 aprilie, iar în septembrie te bombardează cu mingile lor lucioase). Mai erau, pînă acum treizeci de ani, şi plopii care mărgineau de o parte şi de alta fosta alee de călăreţi din mijlocul bulevardului (în locul lor s-a plantat de curînd un singur şirag de firavi platani). Casele naţionalizate şi pline de locatari noi au arătat din ce în ce mai uzate. În 1989, o hotărîre a "tovarăşului" condamnase aceste clădiri care-i aduceau aminte de detestatul regim burghezo-moşieresc şi dărîmarea lor începuse din Piaţa Victoriei spre Piaţa Romană. Am crezut că ele sînt salvate cînd Ceauşescu şi-a primit pedeapsa meritată. Deşi, de ani de zile, faţadele sînt desfigurate de cele mai tîmpite reclame, întrecîndu-se între ele ca urîţenie, cele două fronturi au rămas relativ intacte. Imobilul "Orange", oricum, s-a înfipt pe terenul lăsat liber de ultimele demolări. Cîte o casă vopsită roz sau chiar noua clădire a Poliţiei care rupe ţesutul urban tradiţional sînt stridenţe cu care ne-am obişnui, dacă ar fi numai ele. Sîntem într-o zonă protejată, dar, după ce, lîngă colţul cu strada Visarion, blocul ridicat (neterminat) în locul căsuţei lui Vlahuţă, demolată cît ai bate din palme, astupă perspectiva spre biserica de alături, este de temut o ofensivă distrugătoare. Pe aceeaşi latură a bulevardului, anunţurile "de închiriat" sau "de vînzare" se ţin lanţ. Criza, nu? Şirul începe cu splendida casă Petraşcu, restaurată exemplar de arhitectul Beldiman, de închiriat acum, şi continuă cu fosta ambasadă a Japoniei, de închiriat sau chiar de vînzare. Urmează nr. 10, în curtea căreia era o expoziţie de cactuşi (ei nu s-au vîndut, casa da). La ultimul etaj de la nr. 14, "for rent". "For sale" este nr. 18, unde locuia în 1923 D.N. Bălescu "mare proprietar", probabil în clădirea din spate, ascunsă de faţada mai nouă, aliniată cu cele vecine. Vom vedea cum se aplică legea urbanismului, recent votată. Povestea caselor acestora este un capitol din istoria socială a oraşului. Cea mai veche care s-a păstrat este actuala ambasadă a Siriei, care în 1907 îi aparţinea unui doctor Andronescu. Din 1899 era casa Bossy, cu blazon pe turnul ei, care fusese mai înainte a inginerului N.C. Mironescu, inspector general şi director din 1902 al Şcolii de Poduri şi Şosele: a fost demolată după cutremurul din 1977. Tot din 1899 datează casa C. Pappazoglu (nr. 42, fost 56) care se restaurează acum. Arhitectul ei a fost un englez, M. Monckton. În 1900 apăruse, purtînd deja nr. 61, un adevărat palat, ai cărui proprietari erau Adina Ghica şi soţul ei, Grigore Olănescu, vice-preşedinte al Senatului, casa fiind moştenită, după moartea lor într-un accident de tren (deja în 1907!), de Alexandrina Cantacuzino. La demolarea sa, în 1989, a dispărut şi casa îngustă din spate, cu ieşire spre Calea Victoriei şi cu balcon spre Bdul Colţei, unde Elena Văcărescu, cînd venea în ţară, era găzduită de vara ei Zoe Caribol. Dintre cei mai vechi locuitori ai bulevardului au fost trei generali " Băicoianu, Lucasievici, Arion " şi, din 1906, un academician, Ştefan Hepites (1851-1922), meteorolog, climatolog, seismolog, astronom şi geograf. Între cele două războaie, această arteră a rămas rezervată familiilor boiereşti, înalţilor funcţionari şi ofiţerilor superiori. În 1927, nr. 4 era al deputatului C. Brăescu, la nr. 31 locuia Gr. G. Duca, fratele ministrului liberal, la nr. 34 " diplomatul Carol Davila. În 1930, în casa de la nr. 22 (astăzi 20) era locuinţa ministrului Olandei, mai tîrziu un apartament, probabil acelaşi, fiind ocupat de ministrul Portugaliei, domnul Martin de Brederode. S-ar putea să mai povestesc şi altădată despre cum aceste case au străbătut un secol şi despre oamenii care le-au însufleţit.

image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
Alte vieți
Toate aceste vieți se hrănesc cu posibilul, mai mult decît cu realitatea lumii în care se petrec.
image png
Degetul lui Lazăr
Deși îl vor vedea pe celălalt Lazăr revenind din mormînt, în carne și oase, unii dintre martori nu vor crede.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Radu Cosașu ar fi împlinit săptămîna trecută, pe 29 octombrie, 93 de ani.
image png
Cine ascultă o casă? – despre reutilizarea fondului construit existent –
Pe 8 noiembrie este sărbătorită la nivel mondial Ziua Urbanismului, care aduce în prim-plan problemele și efectele urbanizării asupra societății și a mediului.
image png
Auriu și umbră
Ci păstrîndu-ne, dacă nu auriul, măcar aspirația către el. Și o portiță de acces.
image png
Avoidant sau secure? Mai există limba română?
E un cuvînt care reprezintă o categorie importantă în viața lor de cartier – deduc eu din ce povestesc ei.
image png
Prețuirea incompetenței
Această bursă de merit nu mai are nici o legătură cu valoarea sau cu succesul.

Adevarul.ro

image
Dezvăluiri. Liderul Hamas i-a vizitat pe ostatici într-un tunel din Gaza
Liderul mișcării islamiste palestiniene Hamas, Yahya Sinwar, i-a vizitat pe israelienii răpiți și duși într-un tunel din Gaza, dezvăluie un ostatic eliberat în weekendul trecut.
image
Doi români care au comis o crimă în Franța au fost arestați 20 de ani mai târziu. Cum au reușit să se ascundă două decenii
Polițiștii din Barcelona, Spania, au arestat doi români după 20 de ani de căutări. Aceștia au ucis un tânăr în 2003, în Franța și de atunci se ascundeau în Catalonia.
image
Fenomen bizar și rar pe litoralul românesc: Marea Neagră s-a retras zeci de metri spre larg
După ultima furtună de cod roșu, de la sfârșitul săptămânii trecute, cu valuri de 10 metri, linia apei s-a retras, în unele zone, dincolo de digul de protecție al plajei din stațiunea Mamaia.

HIstoria.ro

image
Unirea Bucovinei „în vechile ei hotare” cu România
Dezmembrarea Austro-Ungariei a permis și românilor din Bucovina să dispună așa cum doresc de propria soartă.
image
Vizita lui Cuza la Istanbul, după Unirea din 24 ianuarie 1859: Turcii resping, jigniți, bacșișul!
După Unirea din 24 ianuarie 1859, un eveniment major pentru Domnia lui Cuza l-a constituit vizita domnitorului la Constantinopol.
image
Japonia oferă „despăgubire de consolare” femeilor folosite ca sclave sexuale în al Doilea Război Mondial
Un tribunal sud-coreean a ordonat Japoniei să despăgubească un grup de femei care au fost forțate să lucreze în bordelurile militare în timpul celui de-al Doilea Război Mondial, relatează BBC.