Biserica Sibilelor

Publicat în Dilema Veche nr. 269 din 9 Apr 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu strîngere de inimă se va scrie aici despre încă o biserică părăsită, uitată şi înjosită. Este un monument istoric înscris pe lista oficială " ceea ce se vede că nu-i asigură respectul şi protecţia la care ar avea dreptul " la adresa sa din Calea Moşilor, nr. 79. De fapt, acolo se întîlnesc Calea Moşilor şi strada Sfinţilor, al cărei nume chiar de aici vine, de la "Biserica cu Sfinţi", aşa cum i se spune, datorită picturii murale exterioare care o împodobea pe vremuri. Cele două turle, una pe naos şi alta pe pronaos, se înalţă deasupra unui cartier altădată frumos, acum un colţ necăjit al oraşului vechi, în spatele Pieţei Rosetti. Pe acolo e şi strada Caimatei, cu amintirea bisericii care se chema aşa, "Nenorocita", pe greceşte, pe care a dărîmat-o Pache Protopopescu, primul primar cu ambiţia de a moderniza Capitala şi pe care, chiar pentru asta, îl înjura una dintre mahalagioaicele lui Caragiale. Biserica de care e vorba n-a fost încă demolată, dar nici nu mai are mult. Singurul semn al unei încercări de consolidare de acum vreo zece ani, care s-a oprit aproape de început, este o cingătoare de ciment, trasă în locul brîului împletit din piatră de pe latura de nord. În 1728, adică "în zilele Măriei Sale Nicolae Alexandru Voievod" (Nicolae Mavrocordat), mitropolitul Daniil a închinat hramului Intrarea Maicii Domnului în Biserică acest lăcaş, pe care-l voia întru pomenirea celor răposaţi din neamul său. Pe atunci, amintirea morţilor familiei era o datorie pe care mulţi şi-o împlineau astfel sau, măcar, săpînd o fîntînă, ca o binefacere pentru cei din jur. Tot lui Daniil, de altfel i se datorează şi splendidul paraclis, construit cu cinci ani mai devreme, care e astăzi împresurat de clădirile mai noi ale palatului Patriarhiei. Iar Mavrocordat îşi are şi el portretul ctitoricesc aici înăuntru: l-am văzut odată, demult, azi nu l-am putut revedea fiindcă uşile bisericii sînt mereu închise. Un lacăt e pus şi la cutiile de tablă de afară, unde se aprindeau lumînări pentru morţi şi pentru vii. Probabil, monumentul a ieşit din cult, iar partea cea mai vizibilă din populaţia cartierului arată ca indigenii din insulele Salomon pe vremea cînd îi mîncau pe misionari. Zidurile bisericii, cu ferestre încadrate de ornamente de piatră, sau pe care cîte o încrengătură de piatră le închide în loc de zăbrele, au fost zugrăvite după un tipic pentru care pînă astăzi mai stau mărturie vreo 25 de biserici din Muntenia şi Oltenia, din veacurile al XVIII-lea şi al XIX-lea. Frescele de pe faţada de la Bucureşti, realizate pe la 1817, desfăşurau un şir de 19 figuri de filozofi şi sibile. Sibilele, care au pătruns în literatura populară românească de prin secolul al XVI-lea, fiind apoi reprezentate în iconografie, sînt profetesele care au prevestit venirea Mîntuitorului. Aceleiaşi tradiţii a "cărţilor de înţelepciune" îi aparţin filozofii păgîni (elini), care, după cum se ştie, sînt prezenţi şi în pictura exterioară a bisericilor din Moldova de Sus. Această decoraţie gingaşă şi fragilă este aproape ştearsă. Cel mai clar se poate citi Sibila Persica, identificarea uneia dintre figurile feminine. Filozofii poartă coroană regească, iar unul " care ţine în mînă un filacter cu o inscripţie religioasă " este Aristotel. Ceilalţi, ale căror nume le-a descifrat Andrei Paleolog, autorul unei admirabile lucrări, Pictura exterioară din Ţara Românească, dar din 1984 picturile s-au deteriorat grav, erau Platon, Plutarh şi Tucidide! Avem aici o excepţional de preţioasă dovadă a utilajului mental al bucureştenilor de acum două sute de ani. Dar e gata să se piardă. Culmea este că şi în 1915, cînd Ioan Bianu semnala importanţa acestor fresce, intervenţia sa urmărea să salveze de la demolare biserica Sibilelor. Învăţatul academician a izbutit atunci să prelungească viaţa monumentului. Se apropie, iată, Săptămîna Patimilor. Lîngă pridvorul în care au rămas două pietre de mormînt, cu epitaful şters, a înflorit primul zarzăr, ca un mesaj de încredere.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.