Apa şi săpunul

Publicat în Dilema Veche nr. 332 din 24-30 iunie 2010
Despre Descîntece jpeg

Marile călduri ale verii au adus cu ele şi griji legate de mirosuri, miasme, transpiraţii, năduşeli, sudori şi alte halene mirositoare. Pe vremuri, apa nu se lega direct de curăţenie, igienă, prospeţime. Parte dintr-un ritual religios, ea se regăseşte, printre altele, în apa de botez şi în ultima scăldătoare. Între cele două etape importante, în apă se intră doar parţial şi de sărbători. Şi igiena?, veţi spune. Păi, igiena este strîns legată de schimbarea cît mai des a cămăşii; cămaşa trebuie să reţină transpiraţia, murdăria, să arate tuturor trupul curat. Nu este o temă românească, ci face parte din concepţia europeană, unde schimbarea lenjeriei devine mai importantă decît spălatul, singura manieră, de altminteri, de a fi „curat“. Daniel Roche, Alain Corbin, Pierre Goubert sau Georges Vigarello arată cît de greu a reuşit apa să cucerească oraşele şi mai ales satele şi că, între o baie bună şi o cămaşă curată, orăşeanul alegea întotdeauna ce-a de-a doua variantă. Sărăcia însă anula pentru mulţi chiar şi această şansă de curăţire. Pe la 1820, doctorul Constantin Caracaş scria: „ţăranii sunt murdari, fiindcă nu se silesc să-şi facă haine de primineală şi adesea dorm îmbrăcaţi“. Doctorul punctează şi el această strînsă legătură dintre curăţenie şi primeneală. Apa nu este chiar la îndemîna tuturor, şi chiar dacă ar fi, nu există încă un cult al igienei corporale, al trupului curat şi primenit. Apoi, sacaua de apă costă, cel puţin în marile oraşe. Şi atunci cumperi apă pentru prepararea hranei, pentru curăţenia trupului, aşternutului, odăilor, dar şi pentru adăpatul animalelor. Or, în această situaţie, selecţia se face de la sine. Cel sărac spală doar părţile cu adevărat murdare ale corpului. Picioarele, de pildă, acoperite de tina zilnică, prezentă pe uliţe ori de cîte ori plouă sau de praf gălbui mai tot timpul lipit de tălpi, degete, unghii. Iat-o pe slujnica Maria, aplecată deasupra ligheanului, spălîndu-şi stăpînul pe picioare, într-o seară de iunie. Lui Stavri cojocarul îi place mai mult slujnica, decît curăţarea de crusta de mizerie, căci din cînd în cînd se apleacă şi-o ciupeşte şi-i şuşoteşte una, alta la ureche. Şi pentru doctorul Ştefan Episcupescu tot picioarele sînt cele mai murdare părţi ale trupului. La 1846, cînd scrie Practica doctorului de casă, recomandările sale, legate de curăţenia trupului, sînt destul de înaintate, iară folosirea apei este o cucerire, nu însă una curentă şi indispensabilă. Dacă afirmă că „ţinerea şi statornicea sănătăţii omului“ este strîns legată de „curăţenia trupului, a hainelor, a aşternutului şi a locului lăcuinţei lui“, atunci cînd dă sfaturi despre cum ar trebui făcute acestea, apa nu este o practică de toată ziua. „Întinăciunea trupului“ poate fi îndepărtată cu „spălarea, vînturarea şi primenirea“ hainelor. De spălat ar trebui să se spele mai des picioarele pentru că prin ele „răsuflă cea mai îngroşată unsoare, întinăciune“. Cît de des? Păi, aşa, de vreo două ori pe săptămînă ar fi suficient. Trupului i se acordă cel mai mare hatîr, acela de a intra în baie la două-trei luni o dată; doar haina, săraca haină ce primeşte transpiraţia, trebuie schimbată după fiecare năduşeală. 

Lucrurile evoluează destul de lent şi diferit. La 1848, în casa unui boier din Bucureşti se cumpără săptămînal „săpun bun şi prost“ de patru lei şi 20 de bani, albăstreală, piatră de var şi piatră vînătă, scrobeală. Uneori se specifică: „săpun la sofragirie“ sau „săpun prost pentru drum“, sau „scrobeală la spălătorie“. Conacele boiereşti şi casele negustoreşti au anexate o spălătorie, o baie şi mai multe umblători. Dar folosirea apei pe toată ziua şi pentru orice poate fi judecată ca „o nebunie fără seamă“ şi o fudulie excesivă. „Mai mult ce prisoseşte, din ceea ce trebuieşte, este faptă nebunească“, scrie Anton Pann, atunci cînd recomandă orăşeanului „ca în toată dimineaţa, să’şi spele mîinile şi faţa“ şi asta doar pentru că „aşa se cade“, fără „silinţă“, fără să se caute „frumuseţea“ sau „albeaţa“. Folosirea umblătorii aduce şi ea recomandarea spălării mîinilor; din nou, recomandarea trebuie aplicată doar dacă protagonistul „se va aşeza la masă“ şi va dori să mănînce, căci mîncatul este încă tributar degetelor. 

Folosirea mijloacelor de transport în comun mă face să cred că mulţi dintre confraţii mei sînt tributari acestei vechi concepţii de folosirea apei, adică rar şi doar atunci cînd nu se mai poate. Iar criza a tăiat de pe lista obligatorie şi curentă săpunul şi a raţionalizat folosirea apei. Totuşi, fiecare vară e cam la fel, cu mirosuri grele şi năduşeli neprimenite, ceea ce mă duce cu gîndul că, pentru unii, spălarea în apa botezului fu de-ajuns şi, în aşteptarea ultimei scăldătoare, nu prea îndrăznesc să se apropie de baie. 

Constanţa Vintilă-Ghiţulescu este cercetătoare la Institutul de Istorie „N. Iorga“ din Bucureşti. În 2006 a publicat cartea Focul Amorului. Despre dragoste şi sexualitate în societatea românească, 1750-1830.

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Reacţii după şedinţa foto a lui Brad Pitt pentru GQ Magazine: „Arată ca un cadavru”
Desemnat în anii '90 cel mai sexy bărbat în viaţă de revista People, actorul Brad Pitt şi-a şocat fanii cu cea mai recentă şedinţă foto realizată pentru revista GQ, mai mulţi internauţi comentând că arată ca un cadavru.
image
Lacul căutat de zeci de mii de turişti pentru tratamente s-a colorat în roz. Explicaţiile cercetătorilor VIDEO
Pe lângă culoare, lacul emană şi un miros neplăcut. În fiecare an, aici vin zeci de mii de turişti la tratament. Specialiştii vin cu explicaţii.
image
CTP ne trezeşte la realitate: „Popovici? Dar de ce să mă simt mândru?“
Cristian Tudor Popescu a comentat, în stilul său caracteristic, performanţa lui David Popovici la Mondialele de nataţie, unde sportivul de 17 ani a cucerit două medalii de aur.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.