A dus NASA oameni pe Lună sau nu?

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Pentru a nu vă mai fierbe inutil în aceste zile călduroase, voi spune de la bun început că eu fac parte dintre cei ce cred că da, NASA a dus oameni pe Lună. Admit dreptul la opinie al negativiştilor şi conspiraţioniştilor de azi – şi, cu toate acestea, cred că ei bat cîmpii şi că zborul spre stele şi popasul la prima răspîntie (asta a însemnat adăstarea lui Armstrong & Aldrin pe Luna albă a unui cer de vară din 1969) chiar a fost una dintre cele mai frumoase aventuri umane. Cu atît mai frumoasă cu cît a plecat, la origini, din sînge şi din teamă.

Wernher von Braun, inginerul-pilon al programului spaţial american Apollo, fusese înainte de aceasta proiectantul care-a pus pe masa lui Hitler (şi pe cerul Londrei) rachetele ucigaşe V2. O mai fericită reconversie nu există: racheta ce trebuia să schimbe în rău cursul Războiului Mondial a devenit sămînţa capsulei din care, 25 de ani mai tîrziu, Neil Armstrong a coborît cu bine în praful unui corp ceresc altul decît cel pe care Homo erectus se ridicase-n călcîie în negura insondabilă a timpurilor. De atunci, din 1969, lumea – şi cu ea omul – n-a mai fost la fel: ne-am simţit mai puternici întru a visa mai departe şi mai curajoşi întru a ne dori mai mult; ne-am crezut mai aproape de (dumne)zei şi ne-am văzut faţa oglindită în lumina unui alt orizont. 

Popasul pe Lună – şi graba de a-l face – a plecat totodată şi din teama Războiului Rece. În octombrie 1957, Sputnik-ul sovietic a făcut bip-bip pe orbita Pămîntului şi, atunci, America şi-a dat seama că, dacă nu grăbeşte cursa, s-ar putea s-o piardă. În iulie 1958 lua naştere NASA (National Aeronautics and Space Administration), iar în octombrie 1960 Alan Shepard urma să devină primul om ieşit în spaţiu – ceea ce nu s-a întîmplat, din cauza unor întîrzieri în program. Astfel încît sovieticul Iuri Gagarin i-a luat-o înainte – în aprilie 1961; la trei săptămîni distanţă l-a urmat şi Shepard. În acel moment, în meciul spaţial era 2-0 pentru URSS. 

Şi apoi a venit entuziasmul lui J.F. Kennedy. „Pînă la sfîrşitul acestei decade vom trimite primul om pe Lună“ – a spus el şi, deşi firul propriei vieţi s-a rupt mai-nainte de a-şi vedea pariul cîştigat, pe 20 iulie 1969 pasul a fost făcut. Eram prea mic pentru a-mi aduce aminte – dar ce ştiu este că pe această polemică şi-au terminat viaţa bunicii mei: bunicul matern şi bunicul patern (oameni care făcuseră războiul şi care i-au tot aşteptau pe americani pînă cînd s-au mulţumit cu Nixon la Bucureşti) au luat în serios salutul de pe Lună al lui Armstrong, pe cînd ambele mele bunici, mai circumspecte, au păstrat pînă la capăt o urmă de îndoială. „Machea, aşa o fi?“ – spunea cu accent sudic mamaia mea după tată (cînd eu îi dădeam ca sigur că-ntr-un an-doi vom întîlni extratereştri prin văzduh) şi privea spre icoană ca şi cum tot de-acolo ar fi urmat răspunsul. 

Iară generaţia mea a crescut crezînd că UFO, Star Trek, Războiul stelelor, Odiseea spaţială 2010, Solaris-ul lui Stanislav Lem, Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice (broşuri hărtănite din anii ’60) şi Almanahul Anticipaţia (din anii ’80) chiar vorbesc despre noile frontiere finale. Eram soldat al Pactului de la Varşovia în anul în care naveta spaţială Challenger a explodat la lansare (în 1986) şi eram cetăţean al unei ţări admise în NATO atunci cînd (în 2003) naveta Columbia a explodat spre aterizare. Dar dincolo de aceste două accidente au fost alte 133 de lansări care au mers cu bine. Din acest motiv privesc înapoi cu nostalgie acum, cînd – după ultima lansare de pe 8 iulie ce trecu – programul navetelor spaţiale îşi trage obloanele. Nimeni nu ştie foarte clar ce va urma. Să-şi fi pierdut cerul de deasupra noastră din atracţie? În 1965, în culmea cursei spaţiale, 4,4% din bugetul SUA mergea spre programul spaţial; în 2010, doar 0,5%. Preşedintele Obama spunea recent că în timpul vieţii noastre un om va ajunge pe Marte – dar parcă nu ne mai înfioară; şi parcă şi Marte ni se pare cam aproape. Ruşii au încetinit pasul şi ei, mulţumindu-se – alături de americani, canadieni şi alţi cîţiva – să ţină în viaţă, măcar pînă în 2020, o staţie spaţială internaţională care oricum a intrat în banalitate. China anunţă anumite ambiţii – inclusiv trimiterea unui om pe Lună –, dar nu e foarte limpede cînd şi cum se va întîmpla asta. Vom saluta evenimentul, dar probabil că nu vom mai tresări ca în ’69. 

Din acest motiv vin şi spun, iată, că dacă pofta noastră de zbor spre înalt pare a fi intrat într-o oarecare criză, poate că ar fi timpul ca acei extratereştri care-or exista, dac-or exista, să ne dea un semn şi nouă din mila măriei lor şi, înspre a ne înzdrăveni şi pe noi cît de cît, să ne facă astfel să privim din nou mai departe spre stele – to boldly go where no man has gone before.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.