A dus NASA oameni pe Lună sau nu?

Publicat în Dilema Veche nr. 388 din 21-27 iulie 2011
Cum fu la Salonul de carte de la Paris jpeg

Pentru a nu vă mai fierbe inutil în aceste zile călduroase, voi spune de la bun început că eu fac parte dintre cei ce cred că da, NASA a dus oameni pe Lună. Admit dreptul la opinie al negativiştilor şi conspiraţioniştilor de azi – şi, cu toate acestea, cred că ei bat cîmpii şi că zborul spre stele şi popasul la prima răspîntie (asta a însemnat adăstarea lui Armstrong & Aldrin pe Luna albă a unui cer de vară din 1969) chiar a fost una dintre cele mai frumoase aventuri umane. Cu atît mai frumoasă cu cît a plecat, la origini, din sînge şi din teamă.

Wernher von Braun, inginerul-pilon al programului spaţial american Apollo, fusese înainte de aceasta proiectantul care-a pus pe masa lui Hitler (şi pe cerul Londrei) rachetele ucigaşe V2. O mai fericită reconversie nu există: racheta ce trebuia să schimbe în rău cursul Războiului Mondial a devenit sămînţa capsulei din care, 25 de ani mai tîrziu, Neil Armstrong a coborît cu bine în praful unui corp ceresc altul decît cel pe care Homo erectus se ridicase-n călcîie în negura insondabilă a timpurilor. De atunci, din 1969, lumea – şi cu ea omul – n-a mai fost la fel: ne-am simţit mai puternici întru a visa mai departe şi mai curajoşi întru a ne dori mai mult; ne-am crezut mai aproape de (dumne)zei şi ne-am văzut faţa oglindită în lumina unui alt orizont. 

Popasul pe Lună – şi graba de a-l face – a plecat totodată şi din teama Războiului Rece. În octombrie 1957, Sputnik-ul sovietic a făcut bip-bip pe orbita Pămîntului şi, atunci, America şi-a dat seama că, dacă nu grăbeşte cursa, s-ar putea s-o piardă. În iulie 1958 lua naştere NASA (National Aeronautics and Space Administration), iar în octombrie 1960 Alan Shepard urma să devină primul om ieşit în spaţiu – ceea ce nu s-a întîmplat, din cauza unor întîrzieri în program. Astfel încît sovieticul Iuri Gagarin i-a luat-o înainte – în aprilie 1961; la trei săptămîni distanţă l-a urmat şi Shepard. În acel moment, în meciul spaţial era 2-0 pentru URSS. 

Şi apoi a venit entuziasmul lui J.F. Kennedy. „Pînă la sfîrşitul acestei decade vom trimite primul om pe Lună“ – a spus el şi, deşi firul propriei vieţi s-a rupt mai-nainte de a-şi vedea pariul cîştigat, pe 20 iulie 1969 pasul a fost făcut. Eram prea mic pentru a-mi aduce aminte – dar ce ştiu este că pe această polemică şi-au terminat viaţa bunicii mei: bunicul matern şi bunicul patern (oameni care făcuseră războiul şi care i-au tot aşteptau pe americani pînă cînd s-au mulţumit cu Nixon la Bucureşti) au luat în serios salutul de pe Lună al lui Armstrong, pe cînd ambele mele bunici, mai circumspecte, au păstrat pînă la capăt o urmă de îndoială. „Machea, aşa o fi?“ – spunea cu accent sudic mamaia mea după tată (cînd eu îi dădeam ca sigur că-ntr-un an-doi vom întîlni extratereştri prin văzduh) şi privea spre icoană ca şi cum tot de-acolo ar fi urmat răspunsul. 

Iară generaţia mea a crescut crezînd că UFO, Star Trek, Războiul stelelor, Odiseea spaţială 2010, Solaris-ul lui Stanislav Lem, Colecţia de povestiri ştiinţifico-fantastice (broşuri hărtănite din anii ’60) şi Almanahul Anticipaţia (din anii ’80) chiar vorbesc despre noile frontiere finale. Eram soldat al Pactului de la Varşovia în anul în care naveta spaţială Challenger a explodat la lansare (în 1986) şi eram cetăţean al unei ţări admise în NATO atunci cînd (în 2003) naveta Columbia a explodat spre aterizare. Dar dincolo de aceste două accidente au fost alte 133 de lansări care au mers cu bine. Din acest motiv privesc înapoi cu nostalgie acum, cînd – după ultima lansare de pe 8 iulie ce trecu – programul navetelor spaţiale îşi trage obloanele. Nimeni nu ştie foarte clar ce va urma. Să-şi fi pierdut cerul de deasupra noastră din atracţie? În 1965, în culmea cursei spaţiale, 4,4% din bugetul SUA mergea spre programul spaţial; în 2010, doar 0,5%. Preşedintele Obama spunea recent că în timpul vieţii noastre un om va ajunge pe Marte – dar parcă nu ne mai înfioară; şi parcă şi Marte ni se pare cam aproape. Ruşii au încetinit pasul şi ei, mulţumindu-se – alături de americani, canadieni şi alţi cîţiva – să ţină în viaţă, măcar pînă în 2020, o staţie spaţială internaţională care oricum a intrat în banalitate. China anunţă anumite ambiţii – inclusiv trimiterea unui om pe Lună –, dar nu e foarte limpede cînd şi cum se va întîmpla asta. Vom saluta evenimentul, dar probabil că nu vom mai tresări ca în ’69. 

Din acest motiv vin şi spun, iată, că dacă pofta noastră de zbor spre înalt pare a fi intrat într-o oarecare criză, poate că ar fi timpul ca acei extratereştri care-or exista, dac-or exista, să ne dea un semn şi nouă din mila măriei lor şi, înspre a ne înzdrăveni şi pe noi cît de cît, să ne facă astfel să privim din nou mai departe spre stele – to boldly go where no man has gone before.

Adrian Cioroianu este profesor la Facultatea de Istorie, Universitatea Bucureşti. Cea mai recentă carte publicată: Visul lui Machiavelli, Editura Curtea Veche, 2010.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
Cele mai romantice zodii. Te vor face să te simți cea mai iubită persoană
Oricine își dorește să iubească și să fie iubit, însă unele persoane sunt capabile să ofere iubire peste imaginația partenerului. Nativii acestor patru semne zodiacale sunt considerați cei mai romantici.
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Basarabia în anul 1917. Atunci când Unirea nu se întrevedea
Colapsul economic cauzat de starea de război, criza alimentară care a debutat în toamna anului 1916 și tensiunea politică crescândă au creat o situație explozivă în Imperiul Rus, care a culminat cu răsturnarea autocrației țariste, în urma Revoluției ruse din februarie 1917.
image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.