1 decembrie 1918 - şi ce a urmat

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
1 decembrie 1918   şi ce a urmat jpeg

Unirea României mici cu Basarabia, Transilvania şi Bucovina, în cursul anului 1918, a fost rezultatul unui amestec de şansă istorică şi de încăpăţînare politică naţională în sensul bun al cuvîntului.

După 1 decembrie 1918, România mare avea o suprafaţă de 295.000 de km2 şi o populaţie de 16,5 milioane de locuitori. Dar această creştere venea cu un preţ: pentru prima dată în istoria sa, statul român trebuia să gestioneze un procent semnificativ de minorităţi: ruşii, ucrainenii şi găgăuzii din Basarabia şi Bucovina, ca şi maghiarii sau germanii din Transilvania sau Banat nu vorbeau limba statului pe teritoriul căruia urmau să trăiască. Între noile provincii ale României existau deosebiri de cultură politică. În Transilvania, conştiinţa civică era mai pronunţată, în timp ce în Basarabia politica de rusificare menţinuse cetăţenii într-o stare de înapoiere socială.

Problemele noii Românii abia începeau. La cîteva săptămîni după unirea cu Transilvania, muncitorii din Bucureşti au inundat Calea Victoriei într-o puternică manifestaţie. Temîndu-se de o contaminare cu idei provenind din Rusia bolşevică, Guvernul Ionel Brătianu a reprimat protestul (100 de morţi, cîteva sute de răniţi). Peste cîteva zile, în ianuarie 1919, minerii din Valea Jiului au intrat în grevă (peste 12.000 de participanţi). La începutul verii 1919, 20.000 de muncitori de la CFR au declanşat o grevă ce a durat trei săptămîni. Erau doar semnele prime ale unor agitaţii sociale ce vor marca serios atmosfera anilor ’20 şi ’30.

Pe de altă parte, trebuie spus că guvernele României aveau motive pentru a fi suspicioase în privinţa acestor manifestări. La începutul lui martie 1919, la Moscova a luat naştere Internaţionala a III-a Comunistă, sau Cominternul, organizaţie transnaţională aflată sub control bolşevic, girată de ideile lui Lenin (ulterior, Stalin). În anii ’20 şi ’30, Cominternul a jucat un rol nefast în istoria Europei – şi, ca atare, şi în istoria noastră.

La începutul lui martie 1919, în ciuda protestelor unor vîrfuri ale Bisericii Ortodoxe, guvernul decidea trecerea ţării la calendarul gregorian, propriu lumii occidentale: data de 1 aprilie pe stil vechi devenea 14 aprilie pe stil nou. Nu era numai o schimbare de formă, ci era mai ales o declaraţie de intenţii privind integrarea deplină în modernitatea de tip european.

În noiembrie 1919, cetăţenii României Mari treceau primul lor examen politic comun: au avut loc alegeri pentru Camera deputaţilor şi Senat, pentru prima dată pe baza votului universal. Participarea maghiarilor, a saşilor şi şvabilor din Transilvania era un semn de speranţă. Din păcate, în deceniile 3 şi 4 minoritatea maghiară a ales calea pasivităţii politice şi a boicotat alegerile următoare. Politica minorităţilor – mai cu seamă cea maghiară şi cea rusofonă – a rămas, în toată perioada interbelică, un punct vulnerabil al statului român.

Tensiunile etnice din România nu erau decît ecoul unei crize majore ce avea loc în Vestul şi în Estul României. La Răsărit, Rusia trecea prin ravagiile unui război civil între bolşevici şi partizanii regimului ţarist. La Apus, în Ungaria, în martie 1919, sub impulsul ideilor leniniste, o armată de comunişti locali a proclamat o Republică a Sfaturilor (sovietelor) iar apoi a trecut la atacarea armatei române din Transilvania. Luptele s-au declanşat la începutul verii 1919, iar la finalul lui iulie cîteva corpuri ale armatei române au pornit o ofensivă ce avea să ducă, pe 4 august 1919, la ocuparea Budapestei. Acest eveniment, pe care România nu-l dorise, a alterat şi mai mult relaţiile cu statul maghiar, în deceniile interbelice.

Principalul eveniment de după Marele Război a fost Conferinţa de Pace de la Paris (ianuarie 1919 - iunie 1920). România s-a numărat în rîndul statelor învingătoare, dar delegaţia ţării a trecut prin momente de tensiune. Totuşi, la finalul conferinţei, unirea noilor provincii cu statul român era recunoscută pe plan internaţional. România Mare trecuse primul său mare examen european.

Lovitura finală pentru România Mare n-a venit din interior – ci din afară. Începutul celui de-al Doilea Război Mondial a găsit România din nou izolată între vecini animaţi de pofta revanşei: Uniunea Sovietică, Ungaria, chiar şi Bulgaria. Regimul carlist dădea, în 1938, aproximativ 25% din buget pentru înarmare, dar România nu putea face faţă unui război simultan în Est şi în Vest. Pe 14 iunie 1940, armata lui Hitler intra în Paris, iar Franţa – principalul aliat al României – capitula. În acel moment, soarta României Mari era pecetluită. 

(din scenariul TV-documentarului Un secol pentru România, difuzat de TVR1)

Adrian Cioroianu este istoric.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.