1 decembrie 1918 - şi ce a urmat

Publicat în Dilema Veche nr. 459 din 29 noiembrie - 5 decembrie 2012
1 decembrie 1918   şi ce a urmat jpeg

Unirea României mici cu Basarabia, Transilvania şi Bucovina, în cursul anului 1918, a fost rezultatul unui amestec de şansă istorică şi de încăpăţînare politică naţională în sensul bun al cuvîntului.

După 1 decembrie 1918, România mare avea o suprafaţă de 295.000 de km2 şi o populaţie de 16,5 milioane de locuitori. Dar această creştere venea cu un preţ: pentru prima dată în istoria sa, statul român trebuia să gestioneze un procent semnificativ de minorităţi: ruşii, ucrainenii şi găgăuzii din Basarabia şi Bucovina, ca şi maghiarii sau germanii din Transilvania sau Banat nu vorbeau limba statului pe teritoriul căruia urmau să trăiască. Între noile provincii ale României existau deosebiri de cultură politică. În Transilvania, conştiinţa civică era mai pronunţată, în timp ce în Basarabia politica de rusificare menţinuse cetăţenii într-o stare de înapoiere socială.

Problemele noii Românii abia începeau. La cîteva săptămîni după unirea cu Transilvania, muncitorii din Bucureşti au inundat Calea Victoriei într-o puternică manifestaţie. Temîndu-se de o contaminare cu idei provenind din Rusia bolşevică, Guvernul Ionel Brătianu a reprimat protestul (100 de morţi, cîteva sute de răniţi). Peste cîteva zile, în ianuarie 1919, minerii din Valea Jiului au intrat în grevă (peste 12.000 de participanţi). La începutul verii 1919, 20.000 de muncitori de la CFR au declanşat o grevă ce a durat trei săptămîni. Erau doar semnele prime ale unor agitaţii sociale ce vor marca serios atmosfera anilor ’20 şi ’30.

Pe de altă parte, trebuie spus că guvernele României aveau motive pentru a fi suspicioase în privinţa acestor manifestări. La începutul lui martie 1919, la Moscova a luat naştere Internaţionala a III-a Comunistă, sau Cominternul, organizaţie transnaţională aflată sub control bolşevic, girată de ideile lui Lenin (ulterior, Stalin). În anii ’20 şi ’30, Cominternul a jucat un rol nefast în istoria Europei – şi, ca atare, şi în istoria noastră.

La începutul lui martie 1919, în ciuda protestelor unor vîrfuri ale Bisericii Ortodoxe, guvernul decidea trecerea ţării la calendarul gregorian, propriu lumii occidentale: data de 1 aprilie pe stil vechi devenea 14 aprilie pe stil nou. Nu era numai o schimbare de formă, ci era mai ales o declaraţie de intenţii privind integrarea deplină în modernitatea de tip european.

În noiembrie 1919, cetăţenii României Mari treceau primul lor examen politic comun: au avut loc alegeri pentru Camera deputaţilor şi Senat, pentru prima dată pe baza votului universal. Participarea maghiarilor, a saşilor şi şvabilor din Transilvania era un semn de speranţă. Din păcate, în deceniile 3 şi 4 minoritatea maghiară a ales calea pasivităţii politice şi a boicotat alegerile următoare. Politica minorităţilor – mai cu seamă cea maghiară şi cea rusofonă – a rămas, în toată perioada interbelică, un punct vulnerabil al statului român.

Tensiunile etnice din România nu erau decît ecoul unei crize majore ce avea loc în Vestul şi în Estul României. La Răsărit, Rusia trecea prin ravagiile unui război civil între bolşevici şi partizanii regimului ţarist. La Apus, în Ungaria, în martie 1919, sub impulsul ideilor leniniste, o armată de comunişti locali a proclamat o Republică a Sfaturilor (sovietelor) iar apoi a trecut la atacarea armatei române din Transilvania. Luptele s-au declanşat la începutul verii 1919, iar la finalul lui iulie cîteva corpuri ale armatei române au pornit o ofensivă ce avea să ducă, pe 4 august 1919, la ocuparea Budapestei. Acest eveniment, pe care România nu-l dorise, a alterat şi mai mult relaţiile cu statul maghiar, în deceniile interbelice.

Principalul eveniment de după Marele Război a fost Conferinţa de Pace de la Paris (ianuarie 1919 - iunie 1920). România s-a numărat în rîndul statelor învingătoare, dar delegaţia ţării a trecut prin momente de tensiune. Totuşi, la finalul conferinţei, unirea noilor provincii cu statul român era recunoscută pe plan internaţional. România Mare trecuse primul său mare examen european.

Lovitura finală pentru România Mare n-a venit din interior – ci din afară. Începutul celui de-al Doilea Război Mondial a găsit România din nou izolată între vecini animaţi de pofta revanşei: Uniunea Sovietică, Ungaria, chiar şi Bulgaria. Regimul carlist dădea, în 1938, aproximativ 25% din buget pentru înarmare, dar România nu putea face faţă unui război simultan în Est şi în Vest. Pe 14 iunie 1940, armata lui Hitler intra în Paris, iar Franţa – principalul aliat al României – capitula. În acel moment, soarta României Mari era pecetluită. 

(din scenariul TV-documentarului Un secol pentru România, difuzat de TVR1)

Adrian Cioroianu este istoric.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

Zona Merișor   Dealul Babii  Foto Daniel Guță (4) JPG
Ținutul momârlanilor își dezvăluie secretele. Noua șosea din munți, devenită atracție turistică VIDEO
Două sate izolate în ținutul momârlanilor - primii locuitori din Valea Jiului - au devenit mai accesibile odată cu construirea șoselei care traversează Dealul Babii. Traseul are o priveliște aparte.
Taylor Rene Parker jpg
O femeie și-a omorât prietena pentru a-i fura fătul nenăscut. Planul șocant al criminalei
O femeie din Texas a fost condamnată luni pentru omor calificat, după ce și-a ucis prietena însărcinată pentru a-i lua copilul nenăscut.
hellvig FOTO SRI
Hellvig: Prea mulți politicieni se așteaptă să primească sugestii de la servicii
Directorul Serviciului Român de Informații a precizat, în timpul unei alocuțiuni susținute la Universitatea Babes Bolyai, că politicienii s-au obișnuit să primească „indicații” din partea serviciilor.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.