Harul și vrăjitoarele
Vorbeam, în numărul trecut, despre anunţurile vrăjitoarelor de pe site-ul vrăjitoare-farmece.ro. Pentru a-şi dovedi credibilitatea, 9 dintre cei 12 vrăjitori şi vrăjitoare, prezenţi acolo, fac apel la provenienţa lor divină. Unii dintre ei o fac printr-un discurs aparent impersonal: „Dumnezeu a lăsat bune şi rele, a lăsat viaţa oamenilor cu urcuşuri şi coborîşuri, dar tot El este Cel care a lăsat har anumitor persoane pentru a veni în ajutorul celorlalţi ce sînt chinuiţi de puterile malefice.“ (Dayana)
Alţii, mai direcţi, recurg la un discurs personalizat, chiar exclusivist: „singura care a fost acceptată de biserică, lucrează cu lucru sfînt“ (Tamara); „înzestrată de Dumnezeu cu harul de a ajuta persoane lipsite de orice speranţă“ (Aurora); „înzestrată de Dumnezeu de a vă ajuta“ (Silvia); „Datorită harului cu care am fost ajutată din naştere şi puterea de a viziona, am rezolvat de-a lungul timpului problemele oamenilor care mi-au cerut ajutorul, le-am alinat sufletele, le-am stins necazurile şi le-am împărtăşit bucuriile.“ (Ioana) Singurul bărbat de pe site, clarvăzătorul Vasile, are un discurs alambicat, combinînd nararea propriilor competenţe, la persoana I, dar şi la a III-a, cu judecăţi generale şi cu discursul tipic publicitar: „cu ajutorul bunului Dumnezeu readuce bucuria liniştea dragostea dorită împacă familii dezbinate aduce persoana iubită cupluri despărţite seriozitatea oricărei persoane este binevenită de la Dumnezeu. Deci într-un cuvînt în faţa lui Dumnezeu cer seriozitate şi ofer în acelaşi timp seriozitate şi confidenţialitate apelaţi cu încredere la orice oră din zi şi noapte vă mulţumesc la numărul de telefon (…)“. Interesant este rolul „seriozităţii“ în discurs: este un cuvînt-cheie ce se repetă în diverse ipostaze. Ideea acestei părţi a textului e interesantă: seriozitatea pe care clarvăzătorul o oferă, dar o şi cere, în acelaşi timp, de la cei care îl solicită, vine de la Dumnezeu…
Provenienţa divină nu se manifestă, în anunţuri, doar prin simpla ei afirmare: există modalităţi mai meşteşugite. Cum e, de pildă, moda călugăriţelor-vrăjitoare. Ştiu, aşa ceva nu e posibil, veţi spune. Cît se poate de adevărat. Mă refer aici, însă, strict la discursul vrăjitoarelor şi la ce cred ele că e posibil: pe site sînt pozate, într-un soi de costum universal de călugăriţe, sora Paraschiva şi măicuţa Teodora. Ele sînt nişte mostre vii ale dorinţei vrăjitoarelor de a se „acredita“ de la Cel de Sus.
Sora Paraschiva „deschide pravila gratuit“, „ea deţine tămîie sfinţită la mormîntul lui Issus (sic!), smirnă, miruri, unsori de dragoste, fructul dragostei şi multe altele. Ea are puterea prin rugăciuni şi cu leacuri descîntate de-a aduce persoana iubită în 24 de ore, de a desface cununii legate, lecuieşte beţia, împacă familii dezbinate, face de spor în casă şi în afaceri şi multe altele, toate acestea le poate rezolva pe datele personale, de la distanţă“. „Sora“ în cauză nu doar ghiceşte în cărţile sfinte, ci e şi utilată cu tot ce trebuie pe linie sfîntă, fix de la sursă. Astfel, „acreditarea“ ei e şi spirituală, şi… concretă.
Maica Teodora, o altă reprezentantă a ordinului „surorilor-vrăjitoare“, e doar adjuvantă, personajul secundar ce-i conferă „dimensiunea sacră“ vrăjitoarei Sunita: aceasta declară, în anunţ, că „lucrează cu Duhul Sfînt, împreună cu Maica Teodora şi Părintele Atanasie“. De altfel, în poza însoţitoare, vrăjitoarea Sunita este îmbrăcată în alb, cu o coroană, la o adică gen episcopală (ca să nu zicem papală...) pe cap, ţinînd o cruce în mînă, cu care e gata să ne apere împotriva forţelor răului. Alături îi stă Maica Teodora, cu crucea la gît şi un deget ridicat în sus, care parcă ar vrea să ne spună: „Beware!“.
De altfel, clienţii înşişi, citaţi de vrăjitoare în anunţuri, povestesc, uneori, cum chiar un preot i-a trimis la ele, neputînd să le dea de capăt el însuşi: „Preotul la care mă duceam de 5 ani de zile văzînd că nu mă poate ajuta să mă vindec în totalitate m-a îndrumat la Doamna Sunita şi la Măicuţa Teodora“. Întîmplările (şi mulţumirile...) clienţilor sînt însă altă poveste. Despre care vom vorbi altă dată.
