Fricile jurnaliştilor români

Publicat în Dilema Veche nr. 611 din 29 octombrie - 4 noiembrie 2015
Fricile jurnaliştilor români jpeg

De cele mai multe ori, discursul public din România se referă la problemele din sănătate şi educaţie. Cu politicul şi justiţia ne-am cam lămurit. Toţi o apă şi-un pămînt. Pe de altă parte, doctorii şi educatorii sînt cei cu adevărat vitali pentru starea de sănătate, fizică şi mentală, a unei naţiuni. Vorbind despre această stare de sănătate, mai există o nişă, un domeniu la fel de important, pentru care însă nu există încă un discurs public corect asumat, care este lăsat undeva în penumbră, paradoxal, chiar de către cei care ar trebui să-l vehiculeze şi să-l însănătoşească: starea mass-media din România. 

Căci şi aici vorbim, de fapt, despre o problemă reală. Conform unui raport realizat de către Centrul pentru Jurnalism Independent, „Starea sectorului mass-media, vulnerabilitate şi posibile soluţii“, un raport care ar putea genera acest discurs, fiind bazat pe interviuri cu jurnalişti din mai multe oraşe din ţară, anul 2014 a însemnat o adîncire a crizei din presă. Conform raportului, „afacerile de media au fost lovite, în continuare, de scăderea vînzărilor şi audienţelor, de problemele legate de distribuţie, de publicitatea din bani publici alocată discreţionar şi, mai nou, de interpretările diferite ale legislaţiei româneşti în domeniul fiscalităţii şi dreptului muncii. Jurnaliştii se confruntă cu salarii din ce în ce mai mici, cu lipsa de predictibilitate şi stabilitate a locului de muncă, cu programul încărcat şi cu sarcinile din ce în ce mai multe şi mai complexe. În anul electoral 2014, derapajele profesionale s-au înmulţit şi ele. Limbajul s-a deteriorat grav, agresivitatea a crescut, atît la nivel naţional, cît şi local. Zonele în care meseria se practică corect, cît mai aproape de standardele profesionale, par a fi excepţiile.“ 

Despre ce înseamnă toate acestea, pe termen mediu şi, mai ales, lung, am discutat cu

directoarea CJI: „Principala trăire a presei din România este frica. Concluzie care a fost un şoc şi pentru noi. Jurnaliştilor le este frică să vorbească şi, atenţie, nu vorbim aici despre un regim represiv. România nu este Columbia sau Coreea de Nord, nu te omoară nimeni pentru ce spui şi, cu toate acestea, jurnaliştii sînt timoraţi să vorbească despre problemele lor. Le e frică să nu-şi piardă job-ul. Şi toate celelalte derivă din asta. Şi autocenzura, şi protecţia implicită, iar din punctul nostru de vedere asta este un lucru foarte periculos pentru că standardele încep să nu mai existe.“ 

Un exemplu la îndemînă: dacă există un supermarket care a vîndut carne stricată, ştirea se va da, fără a se menţiona însă numele respectivului supermarket. Iar asta se întîmplă pentru că s-ar putea ca ziarul să piardă un contract important de publicitate, deci să piardă banii necesari pentru supravieţuire. Cum rămîne însă cu datoria jurnalistului de a-şi informa cititorul? 

„Lanţul este următorul: jurnalistul vrea să-şi păstreze job-ul. Ca să facă acest lucru trebuie să aibă două griji: să nu-şi supere patronul şi să-şi asume supravieţuirea ziarului sau televiziunii ca să aibă un loc de muncă. Din păcate, astăzi, ziaristul a devenit responsabil pentru supravieţuirea mijlocului de presă. Nu directorul de marketing, nu patronul, ci el însuşi.“ 

Mai avem o presă credibilă? 

Cît de mult este afectată credibilitatea presei în aceste condiţii? „Sînt oameni care încearcă să-şi facă datoria corect. Raportul prezintă nişte mecanisme cu un anumit grad de generalizare. Nu pot să spun că toată lumea lucrează la fel, dar am văzut aceeaşi reacţie la diverşi oameni în diverse zone ale ţării, şi pot spune că există deja o internalizare la nivelul profesiei a acestei responsabilităţi pentru supravieţuirea mediului pentru care lucrezi. Nu mai este treaba managementului, ci a ta, ca reporter. Temerea mea este că această credibilitate nu mai este un criteriu. Există ziarişti care ţin foarte mult la credibilitatea lor şi la onoarea semnăturii lor. Care se abţin de la a face lucruri foarte urîte. Dar mici compromisuri există peste tot.“ 

Pe termen lung, pericolele din domeniul mass-media sînt şi cele identificate în domeniul sănătăţii sau educaţiei. Deprofesionalizarea presei şi depopularea redacţiilor vor duce la pervertirea sistemului. „Oamenii care rămîn sînt dintre cei mai slab pregătiţi. Valoarea muncii jurnalistului nu mai este o valoare nici măcar pentru patron. Cînd un jurnalist ameninţă că îşi dă demisia dacă este obligat să scrie la comandă, replica general valabilă rămîne: pleacă, sînt alţi o sută care abia aşteaptă să-ţi ia locul. În clipa aceea, jurnalistul respectiv nu mai reprezintă nici o valoare, deşi probabil are o semnătură credibilă şi este unul dintre puţinii care realizează anchete formidabile, investigaţii corecte, dar care e degradat la nivelul unuia care poate fi înlocuit oricînd cu oricine.“ 

Ajungînd la profesionalism, sau mai bine zis la lipsa acestuia din breaslă, o întreb pe Ioana Avădani dacă CJI mai organizează cursuri pentru formarea jurnaliştilor. „Le-am face în continuare, cu drag, dacă ar mai veni jurnaliştii. Există însă cel puţin două motive pentru care jurnaliştii nu vin sau nu ar mai veni. Unul este cel de disponibilitate fizică. Există redacţii care funcţionează cu patru sau cinci oameni. Şi sînt redactori de bună-credinţă care îmi spun că, dacă trimit un om, rămîn descoperiţi pe un segment. Nu pot fi scoşi din redacţie. Al doilea motiv, iar aici vorbim din punctul de vedere al jurnalistului, este că el nu se mai simte încurajat să participe la aceste cursuri pentru că nu-i aduc nici un fel de avantaje. Nu e privit mai bine în redacţie, nu e apreciat mai mult, nici de colegi, nici de şefii de redacţie, nu cîştigă nici un ban în plus dacă scrie mai bine. Şi această devalorizare a capacităţii profesionale în redacţie este mai importantă decît lipsa de disponibilitate fizică.“ 

Iar sursa acestei autosuficienţe derivă dintr-un cerc vicios. „Resimţim încă efectele soluţiilor de contracarare a crizei economice. Au existat mai multe strategii, una dintre ele, foarte des întîlnită, fiind demiterea în masă şi păstrarea cîtorva jurnalişti care scriu fără să pună întrebări, de regulă aceştia fiind şi cei mai necalificaţi.“

Iar faptul că valoarea nu mai e recunoscută şi nici dorită nu e ceva nou. Nu mai contează cît de bun eşti, dacă nu eşti capabil să scrii ceva pentru supravieţuirea gazetei sau a postului mass-media unde eşti angajat. „Şi nu se face nimic pentru a rezolva această problemă, care a devenit ca o carie. Netratată, ea se adînceşte. Toţi jurnaliştii cu care am vorbit au identificat problemele economice ca fiind sursa tuturor relelor. De la lipsa banilor se trage tot. Ceea ce, în opinia mea, e doar parţial adevărat. Pentru că, oricît de gravă ar fi situaţia economică, deteriorarea standardelor profesionale nu poate fi justificată doar prin criza economică. Eşti silit la anumite compromisuri, le accepţi, nu le accepţi, este o altă discuţie. Dar tonul general, gramatica nu o dictează patronul.“ 

Despre această gramatică, la propriu, dar şi la figurat, un caz tipic: „În urmă cu cîţiva ani, într-un articol dintr-un ziar din Bacău, se vorbea despre doi copii care au fost molestaţi în timp ce erau în vizită la bunici. Se proteja, chipurile, identitatea copiilor, căci aşa scrie la cod, dar se dădeau informaţii despre satul bunicilor şi numele mamei. Este vorba aici despre o gîndire care nu e dusă pînă la capăt. Protejezi identitatea minorului, prin iniţiale, dar nu faci următorul pas logic, să te gîndeşti că identitatea înseamnă şi altceva.“ 

O presă sănătoasă dacă… 

Există însă şi soluţii identificate în raport. Una dintre ele se referă la ajutorul statului, un ajutor care există în alte ţări europene. Scutiri de TVA pentru plătitorul de reclamă sau eliminarea taxei de publicitate. Modificarea statutului drepturilor de autor. Problemele legate de distribuţie ar putea fi rezolvate parţial tot cu sprijinul autorităţilor. „În decembrie 2015, 15 publicaţii locale şi naţionale au solicitat prim-ministrului plafonarea, prin Ordin de Ministru sau Ordonanţă de Urgenţă, a comisioanelor maxime care pot fi percepute de Poşta Română pentru distribuirea abonamentelor la ziarele tipărite sau acordarea unei subvenţii pentru aceste instituţii, la nivel de abonament încheiat.“ 

Ajutorul venit din partea autorităţilor publice ar trebui dublat de controale care ar putea duce „la o curăţire a mediului, la scoaterea la suprafaţă a banilor negri din mass-media, la întărirea statutului jurnalistului şi la recîştigarea respectului faţă de profesia de jurnalist“.

Ar mai fi nevoie de modificarea legislaţiei care afectează funcţionarea mass-media, precum Codul Muncii, de clarificarea prevederilor din Codul Fiscal privind activităţile independente, de sindicalizarea conţinutului sau a infrastructurii. „Astfel, redacţiile locale ar reduce din costuri şi ar putea beneficia de conţinut de calitate la preţuri mult mai mici.“

De asemenea, ar trebui creat un fond care să finanţeze produse jurnalistice de calitate. „Jurnaliştii nemulţumiţi de situaţia din redacţii încearcă să facă jurnalism de calitate găsind surse alternative de finanţare: burse, granturi, apelează la

sau donaţii. Deşi eficiente pe moment, aceste soluţii nu asigură sustenabilitatea procesului jurnalistic pe termen lung. Profesionalizarea jurnaliştilor, formarea constantă şi de calitate sînt esenţiale pentru creşterea calităţii mass-media româneşti, un jurnalist profesionist sau profesionalizat fiind mult mai greu de manipulat. 

Nu în ultimul rînd, e nevoie de asocierea jurnaliştilor care să condamne derapajele profesionale şi, în acelaşi timp, să se lupte pentru crearea unui mediu respirabil în presă şi pentru protejarea libertăţii de exprimare.“ 

Şi, probabil, un discurs public care să pună pe tapet toate aceste probleme ar grăbi vindecarea unui sistem despre care nu trebuie să uităm că este a patra putere în stat.   

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu  Osservatorio Balcani e Caucaso  pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei  Dilema veche  şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Foto: wikimedia commons

de la sifonarie la unica folosin a cum am uitat sa reumplem lucrurile jpg
De la sifonărie la „unică folosință”: cum am uitat să reumplem lucrurile ?
În multe case, pe dulapul din bucătărie stătea un sifon din sticlă groasă, cu cap de metal. Când se golea, cineva îl lua de gât și mergea cu el la sifonăria din colț, unde sticla se umplea din nou cu apă carbogazoasă.
imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.

Parteneri

TRAGERI LOTO LOTERIA ROMANA
Noi trageri Loto, duminică, 22 noiembrie. Premiul care îi face pe români să viseze: peste 2,3 milioane de lei la Joker. Reporturi consistente și la 6 din 49
Loteria Română organizează duminică, 22 noiembrie, noi trageri Loto, după ce la extragerile de joi, 19 noiembrie, când au fost acordate peste 13.900 de câștiguri. Sunt reporturi de peste 2,3 milioane de lei la Joker și 1,54 milioane de lei la Loto 6/49, ambele la categoria I.
sara balint instagram jpg
Sara Balint, cerută în căsătorie de ziua ei. Fiica lui Sile Cămătaru a spus „DA” în fața familiei
Un moment cu totul special a avut loc în familia lui Sile Cămătaru! Sara Balint a fost protagonista unei surprize romantice chiar în ziua în care și-a sărbătorit aniversarea. Iubitul ei a ales să transforme petrecerea într-o amintire de neuitat, cerând-o în căsătorie în fața celor dragi.
iarna autostrada camion zapada ninsoare foto shutterstock
Un nou ciclon aduce iarna în România înainte de 1 Decembrie. Unde va ninge și cât de mare va fi stratul de zăpadă
Vremea se schimbă radical în următoarele zile. Meteorologii avertizează că România va fi traversată de un ciclon care va aduce precipitații în toate regiunile țării și va favoriza apariția primelor episoade de iarnă și în zonele joase.
zanzibar png
Incendiu de proporții în Zanzibar! Flăcările au distrus cel puțin șase hoteluri, restaurante și magazine de pe celebra plajă Nungwi
Un incendiu devastator a afectat una dintre cele mai populare destinații turistice din întreaga lume. Mai multe hoteluri au fost arse din temelii în Zanzibar, după ce un incendiu puternic a izbucnit pe plaja Nungwi, în nordul insulei Unguja.
Horoscop, foto Shutterstock jpg
Horoscop luni, 23 noiembrie. Leii au șanse de a crește profesional, Capricornii sunt puși pe gânduri
Ziua de luni, 23 noiembrie, vine cu schimbări de ritm, discuții importante și situații care îi vor determina pe nativi să își reevalueze prioritățile.
drona facebook png
Alertă aeriană în nordul județului Tulcea, duminică după-amiază. Două avioane F-18 și două elicoptere au decolat de la Baza Kogălniceanu
Alertă aeriană duminică, 22 noiembrie, în nordul județului Tulcea, după ce radarele Ministerului Apărării Naționale (MApN) au detectat o țintă aeriană la 30 de kilometri nord de localitatea Vâlcove, în Ucraina.
image png
Ucrainean găsit mort în Munții Maramureșului după o tentativă de trecere a frontierei. Doi bărbați care îl însoțeau au fost salvați la limită
Un cetățean ucrainean a murit în Munții Maramureșului, după ce s-ar fi rătăcit într-o zonă acoperită de zăpadă, în apropierea frontierei cu Ucraina. Alți doi bărbați care îl însoțeau au fost găsiți în viață în urma unei ample operațiuni de căutare.
Mădălina Ghenea jpg
Mădălina Ghenea, mărturisiri cutremurătoare despre cei 9 ani în care a fost hărțuită: „Mi-a ruinat viața”
Mădălina Ghenea a atras toate privirile în platoul emisiunii „Verissimo”, de la Canale 5. Actrița a impresionat cu o apariție elegantă și îndrăzneață, într-o ținută roșie care i-a pus în evidență silueta. Dincolo de imaginea spectaculoasă, vedeta a vorbit însă și despre momentele dificile pe care le
copaci taiati png
Copaci sănătoși, declarați uscați pentru a fi tăiați în Cheile Nerei. Diana Buzoianu acuză legături cu rudele lui Alfred Simonis
Diana Buzoianu susține că arbori perfect sănătoși din Parcul Național Cheile Nerei-Beușnița au fost marcați în mod eronat ca fiind uscați, pentru a putea fi exploatați în baza unei licitații organizate de Primăria Lăpușnicu Mare, condusă de un primar PSD.