Este vina presei?

Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Se poate şi mai rău? Presa în 2017 jpeg

Nu deținem noi monopolul la capitolul „probleme ale presei“, însă avem unele dintre cele mai inventive. Vorbind acum ceva vreme cu un jurnalist italian, l-am întrebat dacă a auzit vreodată, pentru că lucrează cu jurnaliști din mai multe țări, monitorizînd derapajele de la libertatea presei, de vreo propunere legislativă care să prevadă ca jurnalele televiziunilor să difuzeze mai multe știri „pozitive“, primind „la schimb“ scăderi de TVA. Inițial, amicul jurnalist a crezut că fac mișto de el. Apoi s-a crucit. Bineînțeles, nu e de rîs. Se întîmplă în România, după cum tot în România se întîmplă ca un ministru să facă liste negre cu numele unor jurnaliști care nu sînt agreați, sau unele emisiuni nu sînt sancționate de către Consiliul Național al Audiovizualului pentru răspîndirea de fake news. Problemele presei din România nu sînt puține, dar, cînd ne grăbim să aruncăm piatra înspre „calitatea scăzută a presei“, ar trebui să vedem peisajul mai larg al întregii societăți în care trăim și să cunoaștem, în primul rînd, genul de presiuni, de la cele politice la cele economice, la care sînt supuși jurnaliștii.

Revenind însă, nu deținem monopolul problemelor. Dacă e să tragem cu ochiul și prin vecini, vom vedea că nici în alte părți situația nu este deloc roză.

Probabil că cea mai șocantă știre a anului trecut a fost asasinarea jurnalistei Daphne Caruna Galizia, ale cărei investigații au provocat alegeri anticipate în Malta, asasinatul avînd loc într-o țară membră a Uniunii Europene.

Violențe contra jurnaliștilor s-au petrecut însă în toată lumea. În Kosovo, Parim Olluri, redactorul-șef al ziarului Insajderi, a fost atacat în plină stradă. Îngrijorătoare este și reacția sa din care transpare și resemnarea, dar și realitatea politică a unei țări: „Nu e o noutate faptul că nu sîntem mulțumiți cu eficiența sistemului juridic în ceea ce privește cazuri similare de abuz. Dacă procuratura și poliția s-ar fi ocupat serios de acest caz, fără îndoială că ar fi fost rezolvat. Dar în Kosovo de azi acest tip de neglijență este privită ca una normală“.

Să nu mai vorbim despre situația jurnaliștilor din Turcia, unde libertatea presei și libertatea de expresie sînt încălcate sistematic, jurnaliștii fiind arestați și băgați la închisoare pentru că îndrăznesc să fie contra sistemului.

Mai aproape de noi, nici bulgarii, membri ai UE, nu o duc mai bine.

„Dacă Bulgaria nu ar fi fost deja membru al UE, în prezent nici nu ar mai fi fost primită – aceasta a fost concluzia participanților la o conferință pe tema mass-media organizată la Sofia de către Uniunea Pu-bli-ciștilor din Bulgaria. Reprezentanții Uniunii au prezentat diplomaților străini și ONG-uri internaționale participante noua publicație, A White Paper on Media Freedom, care dezvăluie mediul extrem de deteriorat în care trăiește mass-media din țara lor. Bulgaria a căzut constant, în ultimii zece ani, în topul World Press Freedom Index – în 2006 ocupa locul 36, în 2017, locul 109! Un reprezentant al organizației Reporteri fără Frontiere a spus că situația în țară devine din ce în ce mai grea, iar cîteva publicații au dezvăluit metodele pe care le exercită guvernul pentru a pune presiune în redacții“, titrează mediapool.bg.

În Macedonia, presiunile se duc pe plan economic. Site-ul 24vest.mk anunță că, după mai multe dezbateri, guvernul din Macedonia a decis să-și retragă intenția inițială de a finanța media print. Motivul invocat pare unul fără replică: nu există îndeajuns de mulți bani la buget.

În Grecia, Petros Konstantindinis scrie, pentru medium.com: „Standardele și protecția jurnaliștilor sînt insuficiente în Grecia, fiind două capitole încadrate la grupa de risc de la mediu la ridicat. În ceea ce privește independența și eficiența autorităților media (în special Consiliul Național al Radioului și Televiziunii. ESR, riscul este mediu. Abilitatea mass-media tradițională de a avea un impact general este de asemenea considerată a fi supusă unui risc mediu, la fel ca accesul grecilor la Internet. Transparența în ceea ce privește patronii de media este aproape nulă, în timp ce influența distribuitorilor de reclame și a patronilor asupra conținutului este vizibilă. Viabilitatea economică a mass-mediei se confruntă și cu un risc mediu, cum este cazul concentrării proprietății mass-media pe aceeași piață (de exemplu, televiziunea)“.

În Muntenegru oamenii protestează contra controlului politic exercitat asupra televiziunii publice: „În data de 27 decembrie, mai multe sute de cetățeni din Muntenegru s-au adunat în fața Parlamentului pentru a denunța presiunea politică exercitată asupra serviciilor de informare publice. Au scandat «Vrem o instituție de informare independentă» și au rupt, simbolic, lanțurile care întemnițează televiziunea“ (courrierdesbalkans.fr).

În Croația, „modificările conținuturilor media care includ explozia de divertisment, nivelul scăzut de alfabetizare a textului, dominația imaginii și distribuția uriașă a «hit-urilor» sînt apărate de ex-perți croați, al căror «argument» este că dau oamenilor ceea ce doresc oamenii. Însă nu menționează principalele motive, cum ar fi faptul că aceasta este o strategie profitabilă de succes: prin producerea de conținut ieftin și prin maximizarea publicului, profitul continuă să fie generat de corporațiile media care încă mai controlează economia“, scrie și Helena Popovic, pe www.h-alert.org.

Cu alte cuvinte, cînd ne grăbim să aruncăm cu piatra în calitatea scăzută a presei, să ne gîndim că nu toți jurnaliștii o duc pe roze, iar presa este pînă la urmă atît de sănătoasă și de independentă pe cît îi permite societatea în care funcționează.

Foto: Jon S, Flickr

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentru Centrul European de Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

image
Andreea Antonescu, supărare mare înainte de naștere. Totul are legătură cu fiica sa: „E foarte greu pentru mine“ | adevarul.ro
Deși așteaptă cu nerăbdarea aducerea pe lume a celui de-al doilea copil, Andreea Antonescu are o amărăciune în suflet. Fiica ei a ales să locuiască în SUA, alături de tatăl său, după ce s-a pronuntat divorțul dintre părinții săi.
image
Halep jubilează: Victorie mare în cazul de dopaj. Explicațiile venite pe filiera TAS | adevarul.ro
Simona Halep (31 de ani) poate răsufla ușurată după mult timp.

HIstoria.ro

image
Katiușa, „orga lui Stalin“: O revoluție în materie de artilerie autopropulsată
Adevărata revoluție în materie de artilerie autopropulsată a venit de la ruși: teribilele lansatoare multiple de rachete Katiușa.
image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.