Drăgălăşenie şi gîndire pozitivă

Publicat în Dilema Veche nr. 600 din 13-19 august 2015
O lume aproximativă jpeg

Există o amabilitate complezentă de care dăm dovadă, mai în fiecare zi, în relaţiile aşa-zise normale. Medii. Pe care trebuie să le „prestăm“, dar care nu contează foarte mult. 

Nu spun, nicicum, că îi urîm pe oamenii cu care ne intersectăm aleatoriu, cu care avem de împărţit doar treburi şi nu chestiuni „de suflet“, esenţiale. Nu. „Ura“ e, oricum, un sentiment mult prea puternic pentru relaţii de servicii şi afaceri. Unii ar spune că termenul adecvat e „indiferenţa“. În ce mă priveşte, chiar cu persoanele cu care colaborez sau cu cei de la care cumpăr lucruri ori care mă ajută cu anumite treburi practice, prefer să am o relaţie de curtoazie şi de afectivitate limitată: pe scurt, n-aş vorbi orice cu ei, nu aş aborda cine ştie ce profunzime a unui subiect important, dar pot stabili, cu ei, o serie de subiecte de discuţie pe care le consider potrivite şi care mă implică, real, pînă la o limită de mine impusă. Se poate să nu fii ipocrit, nici în relaţiile de cerc 2 sau 3, şi nici indiferent: poţi fi, pur şi simplu, selectiv. 

Problemele, apar, însă, cu ceea ce numesc cercul 1, 1 şi jumătate, cel al prietenilor. Atunci cînd eşti într-un moment dificil, care transcende normalul şi rutina din comunicarea plăcută, afectivă, pe care o ai de obicei cu ei. Stilul glumeţ, aparent optimist, şi în acelaşi timp de potenţială şi medie întrajutorare, cam piere cînd ai o problemă reală.  Eu, una, am încercat să-l practic şi în asemenea situaţii: cînd mama mea era la spital şi era rău, am încercat să împărtăşesc apropiaţilor informaţiile despre ea, care nu aveau, de fapt, nici un conţinut optimist, pe acelaşi ton lejer. Spuneam, cu o mină aparent calmă, nişte enormităţi, din păcate reale, despre probleme de sănătate foarte grave.

Rezultatele, din partea persoanelor apropiate, au fost care mai de care: unii au dat bir cu fugiţii pe durata întregii perioade fierbinţi; alţii au încercat să spună ceva pe linia unei normalităţi care era ca nuca-n perete în respectiva situaţie; o altă categorie s-a străduit să rostească ceva cît de cît adecvat; în sfîrşit, au existat unii oameni, nu extrem de numeroşi, care au înţeles situaţia şi au fost alături de mine de-a dreptul. 

Acum, situaţia în care mă aflu nu are legătură cu precedenta. Nu e vorba de nici o boală ori dispariţie ce îi poate urma. E o situaţie legată de plecarea cuiva apropiat într-un loc bun, dar îndepărtat (de pe lumea asta, însă), unde se va ocupa de ceva care-i face plăcere. Doar că plecarea cuiva apropiat, a unui copil, e, întotdeauna, dificilă pentru o mamă, chiar dacă acesta nu pleacă la război, ci la studii. Iar oamenii din jur, cei mai mulţi dintre ei, dacă n-au avut sau n-au copii în această postură, văd numai partea plină a paharului. 

Recunosc că am făcut parte, întotdeauna, dintre cei care văd mai curînd partea goală. Acum, însă, în această controversată situaţie, văd, cît se poate de clar, şi partea plină. Doar că sentimentele şi instinctele mele nu ţin cont de realităţi din astea efemere, precum cea a paharului. În nebunia lor, ele îşi ţes propriul fir, ce atrage după el disperări şi angoase. 

În asemenea situaţii, nu vrei ca ceilalţi să arate compasiune.  Compasiunea poate atîrna, şi ea, ca o piatră de moară. Ceea ce aş vrea eu este să nu mi se mai servească şabloane. Să nu aud de gîndire pozitivă. Să nu fiu sfătuită să caut site-uri pe Internet care să mă înveţe cum să fiu zen. Să nu mi se dea sfaturi atunci cînd nu le cer. Să nu se discute cu mine pe un subiect pe care nu am chef să-l abordez. Eventual, doar, într-un mod discret, să mi se arate că sînt înţeleasă şi apoi să fiu lăsată în pace. 

Cred şi sper că există un mod complezent discret, în situaţii de-astea ambigue, care par atît de pozitive, încît rişti să nu vezi drama din ele, mai ales dacă ţi-e mai comod aşa. Sper să fiu şi eu în stare să înţeleg lucrurile astea, să fiu alături de cei aflaţi în situaţii asemănătoare, pe muchie de cuţit, într-un mod complezent neintruziv şi deloc omniscient. Să-mi simtă afecţiunea fără să-mi audă părerile.  

Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.
Jilava Prison jpg
Răutatea și contextul de viață
Oamenii vinovați de ceva rău, cîți or fi ei, provin adeseori din rîndul celor buni.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Labirintul din tufișuri de tuia și-a deschis porțile pentru 78 de nudiști.
Zizi și neantul jpeg
Mentalități din alt film
Avem, oarecum, un obraz mai gros, ne-am învățat, de nevoie, să fim mai puțin sensibili în momente în care, de fapt, ar trebui să fim.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
M-aș muta din București, dar unde?
Mereu am urît cumva Bucureștiul, deși m-am străduit să-l iubesc, iar în ultimii ani, de cînd nu se întrevede nici o schimbare, l-am urît mai mult decît oricînd.
p 19 WC jpg
Ordinea morală a lumii
Ne place sau nu, chiar există și femei care nu vor să aibă copii. Ce se întîmplă dacă le obligi să ducă sarcina la termen și să dea naștere unui copil pe care nu-l doresc?
p 20 jpg jpg
„Cîntarea Cîntărilor” și tandrețea interpretării
În mijlocul unei istorii a poporului lui Dumnezeu aspru judecată, cu căderi și ridicări neîncetate, cu plîngeri și strigăte de speranță, pocăință, credință neclintită și întunecate lepădări stă un cîntec de dragoste care lovește pe cititor chiar în creștetul sufletului și al cărnii.

Adevarul.ro

image
Accesul turiştilor, interzis în Thassos. Pe ce plaje nu se mai poate ajunge
Mai multe restricţii sunt în vigoare pentru turiştii care ajung în Grecia, începând cu data de luni, 8 august. Autorităţile au interzis accesul din cauza riscului de incendiu.
image
Bătaie în tren între un controlor şi un călător fără bilet. Agresorul este căutat de oamenii legii VIDEO
Un controlor de bilete a fost lovit de un pasager fără bilet care a devenit nervos în momentul în care a fost depistat. Totul s-a petrecut într-un tren care circula pe ruta Mangalia - Sibiu.
image
Primele imagini cu muniţia românească  primită de soldaţii ucraineni VIDEO
Site-ul specializat Ukraine Weapons Tracker au prezentat imagini cu ceea ce par a fi obuze de calibrul 122 milimetri fabricate în România de Romarm în 2022.

HIstoria.ro

image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.
image
Şiretlicurile lui Vlad Țepeș: Începutul războiului cu otomanii
În 1460, câțiva dintre boierii nemulțumiți de Vlad Țepeș au sosit la Curtea lui Mahomed al II-lea și i-au prezentat situația din Valahia și probabil unele povești exagerate de-ale lor. Chemat imediat la Edirne/Adrianopol pentru a duce tributul și 500 de băieți, Vlad a trimis vorbă sultanului...
image
Dacia romană, o provincie puternic militarizată
Distribuţia armatei în interiorul teritoriului provinciei Dacia a servit scopului strategic principal al acestei provincii, şi anume de a separa şi supraveghea neamuri „barbare” care erau potenţial periculoase, în special dacă se aliau între ele contra Romei, cum au fost în special sarmaţii iazigi.