Domesticirea anxietății

Publicat în Dilema Veche nr. 976 din 22 decembrie – 28 decembrie 2022
Cea mai bună parte din noi jpeg

Într-unul dintre discursurile sale, scriitorul american Simon Sinek încearcă să facă o paralelă între anxietate și nerăbdare. Povestește cum, la Jocurile Olimpice de la Londra, a observat că reporterii îi întreabă pe sportivii de performanță același lucru, înainte de start: „Sînteți tensionat?”, iar răspunsul e neschimbat: „Nu, sînt nerăbdător”. Se pare că acești competitori învățaseră să schimbe semnificația semnalelor pe care le dădea corpul, să le interpreteze ca pe ceva diferit. Dacă stăm să ne gîndim, atît anxietatea, cît și nerăbdarea au aceleași manifestări fiziologice: crește pulsul, se accelerează respirația, palmele transpiră, te gîndești insistent la ce ar putea urma. Pentru atleți era util să se raporteze la toate ca fiind dovezi ale nerăbdării, ale exaltării, nu ale agitației sau nervozității. Chiar dacă nu sîntem cu toții atleți antrenați pentru Olimpiadă, Sinek e de părere că putem exersa un mod diferit de a ne raporta la probleme, pentru a mai reduce din anxietate. Dacă schimbăm felul în care spunem povestea, ne-am putea transforma, măcar ocazional, și starea de spirit.

Într-un interviu realizat de Andreea Roșca pentru podcast-ul The Vast & The Curious, profesorul și psihologul Andrei Miu, de la Universitatea „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, vorbește despre felul în care anxietatea poate fi interpretată fie ca fiind un semnal de amenințare, fie ca unul de mobilizare. Dacă alegem să credem că această emoție ne arată că ne-am pregătit pentru o anumită încercare, nu că ne așteaptă ceva înspăimîntător, vom avea performanțe mai bune. Emoțiile, pozitive sau negative, sînt un rezultat al felului în care interpretăm o situație. Le putem amplifica pe cele care servesc scopurilor noastre.

Comunismul ne-a determinat să trăim într-o cultură a negării și a ascunderii emoțiilor. Să fii tare este ceva ce ți se impunea de mic, indiferent de sex. Nu facem crize de furie, mai ales în public, e semn de proastă creștere. Nu ne declarăm sentimentele cuiva care ar putea să nu răspundă la fel, e semn de slăbiciune. Nu cerem și nu așteptăm nimic de la ceilalți, e semn că nu sîntem capabili să ne descurcăm. În orice situație doborîtoare ți se spunea: „Mobilizează-te și ieși din asta!”. Generațiile vechi sînt imposibil de schimbat, în continuare consideră că au procedat corect. Și-au „pregătit” copiii pentru vremuri care nu mai există. De fapt, care nu au venit niciodată.

Emoțiile rămîn acolo, băgate în seamă sau ignorate. Unele ne bucură, ne dau o stare agreabilă, altele ne fac atenți, prudenți. Ne ajută sau ne încurcă. În situații de incertitudine, e de părere Andrei Miu, ele sînt cele care ne dau o direcție. Să vrei să separi emoția de rațiune este un lucru imposibil de obținut, pentru că emoțiile se bazează și ele pe gîndire, pe felul în care ne raportăm la o situație. Tocmai de aceea, între strategiile de reglare emoțională pe care le propune este și aceea de reinterpretare a problemei respective printr-un proces de evaluare cognitivă. Schimbînd interpretarea, schimbăm și emoția. 

© flickr
© flickr

Reducerea la tăcere a emoțiilor se întîmplă, de cele mai multe ori, pentru că ne temem de ele. Nu facem față tristeții cauzate de o despărțire și atunci găsim rapid o relație înlocuitoare. Nu suportăm să fim prea mult singuri, cu noi înșine, și atunci ne umplem orarul de activități și casa de prieteni. Aprecierea altora ne vindecă temporar de „sindromul impostorului” și atunci ne sacrificăm timpul, energia și resursele doar pentru a o obține și păstra.

Emoțiile există pentru a ne arăta ceva. Ne dau un semn despre cît de importantă a fost sau este o situație, o persoană, o activitate pentru noi. Oamenii tind să fie pragmatici și să spună că suferința din amor ține de o epocă a romantismului ajunsă de multă vreme la amurg, dar poate fi privită și ca o expresie a intensității unor sentimente care au existat, iar asta cumva o normalizează. Cît despre sfatul dat de Simon Sinek, nu cred că noi, cei care nu sîntem atleți de performanță, vom putea exclama prea curînd, într-un avion care trece prin turbulențe: „Ce palpitant! Sînt nerăbdător să văd ce urmează!”. Dar putem interpreta toate semnalele corpului care încearcă să ne spună „abort mission” la orice e nou ca pe o tentativă de a ne proteja, de a ne face vigilenți. Și, uneori, nu tupeul nemăsurat, ci atenția la detalii a salvat lumea. Sau, dacă nu lumea, măcar ceva.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.
E cool să postești jpeg
Seducția pesimismului
Seducția pesimismului e mare. Abandonul e mai facil decît lupta.
p 20 WC jpg
André Scrima şi „cerurile lumii”
A interoga şi alte tradiţii spirituale decît cea proprie, a percepe relaţia lor cu „cerul” să nu aibă oare nici o legătură cu credinţa, nici o legătură cu Dumnezeu? Să vedem.
Theodor Pallady jpeg
Nevoia unei revoluții a bunului-simț
Creștinii cu scaun la cap sînt primii care au datoria de a se delimita de această grotescă mistificare, chiar dacă au de ce să deteste fandoseala elucubrantă a taberei adverse.
index jpeg 3 webp
Dorință pentru 2023
Ar putea fi arhitecții convingători în a spune că putem salva natura începînd cu oamenii care suferă?
p 24 A  Damian IMG 4760 jpg
Cu ochii-n 3,14
● În a treia zi a acestui an, Greta Thunberg a împlinit 20 de ani. Și ce dacă? (S. V.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Zile din viața noastră
Spunea recent cineva din jurul meu că, în tinerețe, zilele trec repede, iar anii se duc greu.
Zizi și neantul jpeg
Timpul de dinainte
Ce ne-ar fi scos din sărite, probabil, altădată, atunci ne bucura. Sau măcar ne amuza. Nimeni nu voia să fie nici Scrooge, nici Grinch.

Adevarul.ro

image
Scrisoarea unui diplomat rus aflat în exil: „Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război”
„Cu toții trebuie să încetăm să ne mai prefacem. Europa este în război. Acum, tot ce contează este ca partea corectă să câștige”, a scris fostul diplomat rus Boris Bondarev.
image
Mută un singur băț de chibrit pentru a rezolva acest test de inteligență. Ai 20 de secunde la dispoziție
Acest exercițiu matematic devine corect printr-o singură mutare. Doar cei cu o inteligență peste medie îl pot face în mai puțin de 20 de secunde.
image
Condimentul ieftin care luptă împotriva cancerului. Poate fi folosit în mâncăruri, deserturi și băuturi
Acest condiment nu doar că este la îndemâna oricui și aromatizează perfect preparatele gătite, dar are și numeroase beneficii pentru sănătate.

HIstoria.ro

image
„Orașul de aur”, de sub nisipurile Egiptului
Pe lista descoperirilor recente și considerate fascinante se înscrie și dezvăluirea unui oraș de aur, din Luxor, Egipt.
image
Din culisele Operațiunii Marte
În istoria războiului sovieto-german, nume ca „Moscova”, „Stalingrad”, „Kursk”, „Belarus” sau „Berlin” evocă mari victorii sovietice.
image
Ce mai mare soprană a nostră, Hariclea Darclée, cea care a salvat opera La Tosca / VIDEO
E duminică, 14 ianuarie 1900, iar pe scena Teatrului Constanzi din Roma are loc o premieră memorabilă:„Tosca”, opera în trei acte a lui Giacomo Puccini. E prima reprezentaţie a poveştii dramatice care va cuceri lumea, iar soprana româncă Hariclea Darclée o interpretează pe Floria Tosca.