Un mediator între Orient și Occident

Publicat în Dilema Veche nr. 781 din 7-13 februarie 2019
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

În ultimii ani, Editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei s-a remarcat printr-un program susținut de traduceri patristice și de istorie a creștinismului. Sînt trei colecții care, într-un ritm aproape neverosimil, au reușit să ofere cititorilor români unele dintre cele mai însemnate și mai actuale contribuții, mai ales din spațiul anglo-american: Stephen Shoemaker, Fecioara Maria în credința și evlavia creștină primară (traducere de Lucian Filip, 2018), John Behr, Ascetism și antropologie la Sfîntul Irineu de Lyon și Clement Alexandrinul (traducere de Adela Lungu, 2016), Augustine Casiday, Tradiție și teologie în scrierile Sfîntului Ioan Casian (traducere de Lucian Filip, 2015), Alexis Torrance, Pocăința în Antichitatea tîrzie (traducere de Dragoș Dâscă, 2014), Andrew Louth, Introducere în teologia ortodoxă (traducere de Dragoș Mîrșanu, 2014). Sînt doar cîteva exemple care ilustrează un demers binevenit de conectare a culturii teologice românești și totodată a pregătirii tinerilor teologi la cercetarea occidentală. Dar ceea ce aș dori să semnalez în mod special este apariția surprinzătoare, în colecția „Historia Christiana“, a unui volum al abatelui Édouard Jeauneau: Receptarea Părinților greci ai Bisericii în Occident. Contribuția lui Ioan Scotus Eriugena (traducere din limba franceză de Ana-Maria Răducan și Elena Cojocariu, ediție îngrijită de Florin Crîșmăreanu, 2018). Mărturisesc de la bun început că publicarea acestei cărți despre un autor imens pentru gîndirea medievală occidentală, dar, cred, aproape necunoscut în România în afara cercurilor medieviștilor, mi-a depășit așteptările cele mai optimiste.

Eriugena (810/815-877) a fost mintea cea mai înzestrată, mai curajoasă și mai înaltă a renașterii culturale carolingiene. Era irlandez (de unde și numele pe care și l-a luat), a compus un amplu tratat metafizic sub formă de dialog, Periphyseon, „poate cea mai ambițioasă carte scrisă în Occident de la De Civitate Dei a lui Augustin“ (Paul Edward Dutton), și a tradus cîteva mari texte ale patristicii de limbă greacă: corpus-ul dionisian integral, Ambigua ad Iohannem și Quaestiones ad Thalassium ale Sfîntului Maxim Mărturisitorul, precum și lucrarea despre crearea omului a Sfîntului Grigore al Nyssei, De hominis opificio (De imagine). Astfel, prin munca sa adeseori aspră de redare în latină a gîndirii capadociene, dionisiene și maximiene, pentru care trebuia să inventeze un nou lexic, Eriugena devine, după Boethius, cel mai important mediator cultural, o punte esențială între lumi care se înstrăinaseră suficient de mult încît nu se mai puteau recunoaște fără interpret.

Édouard Jeauneau (n. 1924), autoritate in­ter­na­țională a studiilor eriugeniene, reface în detaliu aventura intelectuală a acestui irlandez iubitor al „grecilor“. Grație lui Florin Crîșmăreanu, care a inițiat și îngrijit volumul, cît și traducătoarelor, avem în limba română o lucrare fundamentală, de la care poate porni orice tînăr dornic să-l studieze pe marele teolog și filosof medieval, ca de altfel și orice cititor pasionat de istoria gîndirii europene. Cele aproape 500 de pagini ale cărții oferă fie studii introductive de amplă respirație (despre operă în general sau despre receptarea lui Dionisie Areopagitul), fie articole de cercetare despre contextul cultural, traduceri, influența teologiei răsăritene asupra operei de autor a lui Eriugena, care va sfîrși prin a fi condamnată (și nu fără legătură cu înclinația sa pro Oriente), polemica din jurul lui Filioque, care a adîncit definitiv distanța dintre cele două lumi creștine, dar și „diviziunea sexelor“ sau „metafizica numerelor“. Édouard Jeauneau a acceptat selecția propusă de editorul său român astfel încît volumul să reconstituie cu fidelitate portretul unui spirit iscoditor și erudit, dar, în același timp, să construiască și o punte către cititorii săi răsăriteni. Prin publicarea acestei cărți, pe care Florin Crîșmăreanu a îngrijit-o cu minuție și competență, Editura Doxologia face o operă culturală de prim ordin: restituie simbolic conștiinței răsăritene „momentul Eriugena“ în toată anvergura sa.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.