Ultimul Wajda

Publicat în Dilema Veche nr. 706 din 31 august – 6 septembrie 2017
Cum am trăit Păltinișul jpeg

Longeviv și fertil, Andrzej Wajda ne-a dăruit un film testamentar, realizat în 2016: Powidaki (tradus în engleză After Image), care a rulat discret și la noi, prin cîteva cinematografe de nișă. L-am văzut la MȚR, cu 25 de oameni în sală. Nu voi insista pe înzestrările de cineast ale lui Wajda, ilustrate printr-o întreagă operă de acum confortabil situată alături de creațiile unor Tarkovski, Bertolucci, Zeffirelli, Bergman sau Alain Resnais. Un regizor stăpîn pe arta sa, european și 100% polonez, capabil să opereze în registrul simbolic fără să cadă în predică și să sondeze psihologia personajelor sale fără trucuri de psihanaliză ieftină. Un umanist pe fundal creștin, apărător al libertății expresive și filozof al imaginii. Mă voi concentra mai curînd pe alegerea lui finală: biografia unui mare pictor și teoretician avangardist strivit de regimul comunist.

E vorba despre Wladyslaw Strzeminski (1893-1952), născut la Minsk, afirmat la Vilnius, instalat la Varșovia și conectat, prin profesorul său Malevitch, la mișcarea europeană de avangardă, altfel spus la acea generație de după Primul Război Mondial, care a fantasmat în termenii constructivismului (și sub umbrela a numeroase manifeste estetice radicale) pe seama unei lumi noi, distruse de propria ei întrupare (nazismul și comunismul). Artiști admirabili, originali, nebuni după viață, profeți juvenili și anxioși ai unei mutații istorice pe care au sperat să o modeleze vizionar, dar care a sfîrșit prin a-i distruge, fie prin droguri și alcool, fie în fălcile de fier ale revoluției bolșevice sau prin lagărele naziste. Dacă secțiunea occidentală a mișcării de avangardă s-a mai putut salva – prin secta centrifugală a suprarealismului sau prin mutarea în America –, partea ei est-europeană a fost rapid măturată în gulaguri și îngropată sub dogmatismul realismului socialist, așa cum s-a întîmplat și cu eroul lui Wajda. Un om și jumătate, dar și o jumătate de om fizic: luptase în Primul Război Mondial în armata țaristă, pierzîndu-și o mînă și un picior după explozia unei mine. Strzeminski (admirabil jucat de către Boguslaw Linda) e surprins de bolșevizarea Poloniei în calitate de profesor la Universitatea din Lodz. Și pentru că Polonia a fost – dincolo de desființările sale periodice – o mare vatră de cultură și aristocrație, cu o clasă de mijloc solidă și o cultură patriotică a libertății (sprijinită pe catolicism), povestea degradării sociale la care este expus artistul nu seamănă cu barbaria comunizării României: poate tocmai natura ei perversă, mai „soft“, face lașitatea celor care participă la marginalizarea lui Strzeminski cu atît mai odioasă. El nu e, cum se întîmpla cu securiștii români, umflat noaptea, judecat sumar-parodic și încarcerat în zeghe, cu supe de linte și interogatorii bestiale, ci supus ordaliilor excluderii sistematice, de față cu oameni jenați să devină complicii acestei porcării: o funcționară care-i comunică decizia de concediere îl întreabă, puțin snob, dacă într-adevăr l-a cunoscut pe Marc Chagall…

Aruncat de colo-colo, în slujbe derizorii și absurd-umilitoare, artistul, netratat de tuberculoză și obligat să facă foamea (pe lîngă suferința provocată de moartea fostei soții și aliate întru avangardă), își dă duhul într-un spital sordid, pe care fiica sa îl vizitează după ce trupul tatălui fusese evacuat: ea se reculege lîngă un pat metalic, pe care zace zbîr­cit un cearceaf mizerabil, care aduce a giulgiu christic. În tot filmul, dușmanul de clasă face stîn­ga-împrejur pe cîrjele sale de lemn, pentru a închide ușile compromisului: i se propune „totul“, în schimbul acceptării regimului comunist (și a imperativelor estetice staliniste), fiind întrebat ce oferă în schimb: „nimic“, răspunde pictorul… Powidaki transmite parabolic un mesaj mereu valabil: omul e liber, artistul e zero dacă nu își rămîne fidel, demnitatea înfrînge mizeria oportunismului, valoarea supraviețuiește vicisitudinilor istorice. Wajda se poate lipsi de o reverență postumă: el merită să fie iubit și revizitat, cu sentimentul fraternității. 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Răzbunarea unui patron disperat că îl abandonează angajații. „Sunt sigur că o să-mi săriți în cap cu treaba asta”
Tot mai mulți antreprenori se plâng nu doar de faptul că își găsesc cu greu angajați, dar și că mulți dintre ei pleacă după doar câteva săptămâni și îi lasă baltă, fără preaviz și fără să suporte niciun fel de consecințe. Un patron crede că a găsit soluția la această problemă
image
Mircea Badea: „De ce să stea Simona Halep în România?! O viață ai, cu toată dragostea pentru țară”
Prezentatorul de la Antena 3 comentează decizia sportivei de se muta la Dubai.
image
Româncă gravidă în nouă luni, înjunghiată în Țara Galilor. Motivul pentru care agresorul, tot român, o urmărea de o lună
Andreea Pintili, o româncă de 29 de ani care locuiește în Țara Galilor, a fost înjunghiată de mai multe ori de un conațional care o urmărea și posta pe TikTok clipuri cu ea și cu copiii săi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.