Turism ecumenic

Publicat în Dilema Veche nr. 479 din 18-24 aprilie 2013
Turism ecumenic jpeg

„Urmaşilor mei Văcăreşti,
Las vouă moştenire
Creşterea limbii româneşti
Şi-a patriei cinstire“

1989 a reprezentat, pentru românul de rînd, şi sublima şansă de a vedea topindu-se, în juru-i, vălătucii de sîrmă ghimpată ce delimitau teritorii interzise, tărîmuri înnobilate doar în imaginar, prin lecturi sau vizionări de filme „cu circuit închis“, în regim de samizdat. Devenit, peste noapte, turistul „cu acte în regulă“ (pînă atunci, paşaportul vestic era prohibitiv, iar obţinerea omologului estic presupunea demararea diligenţelor cu cel puţin trei luni înainte, pentru ca intrarea în posesie, atît de îndelung jinduită, să ţi se întipărească în subconştient drept datoria morală de neşters faţă de partid, cu atît mai mult cu cît nu erai „membru“...), el „beneficiază“ acum şi de toate formulele publicitare, diverse şi foarte ofertante, livrate „la pachet“, prin vînzare/cumpărare, privind zona turistică de interes imediat.

Piaţa geme de o gamă infinită de cărţi, pliante, ghiduri, extrase pe diferite teme, în principalele limbi de circulaţie internaţională, dar şi, pentru a asigura cerinţa pieţei, în limbi exotice (dacă ar fi să ne raportăm exclusiv la extrasele de mai jos), care se pliază pe tipul de turist care îi calcă pămîntul, cu frecvenţă sporită. Aşa se face că, în ultimii ani, tot mai multe astfel de publicaţii sînt traduse – sau mai curînd se vor tălmăcite – şi în limba română. Rezultatul este în aceeaşi măsură deconcertant şi revoltător. Mutilată, siluită, chinuită, ciobită, această română de pripas este supusă celor mai cumplite cazne... Turistul român devine prizonierul propriei limbi. Stă tîmp, cu pliantul în mînă, şi silabiseşte mai abitir ca Trăsnea. Iar dacă s-ar întîmpla cartea să aibă şi ilustraţii centrate pe mijlocul paginii, deruta e totală. E prins într-un labirint din care nu ştie pe unde să iasă, căci coloanele, tăiate abrupt de imagine, îşi pierd şirul, ideile se amestecă, iar privirea aleargă, derutată de acest puzzle perfid, care-l costă pe bietul turist năucit, bani, timp şi mulţi, mulţi nervi. Cît despre diacritice (ce-or mai fi şi alea?!)... aparţin unei vetuste mode retro. Căciulile şi pălăriile sînt scoase din uz, iar noi înaintăm cu capul gol, asudînd, spre ghilotină...

Hors-texte

„Scopul prezentei înscris este a lumina istoria adevărată a Castelului «Tenha youva» (Cuibul liniştit) lângă Balcic, utilizând fapte adevărate şi amintirele contemporanilor. A curăţa de greşelele îngrămădite pe anurile trecute, naive şi până la prostuţe, prezentări nihilistice, care câteodată cu uşurinţă şi fără simţ de răspundere s-e servesc publicului turistic curios, care vizitează acest colţ adorabil al pământului bulgăresc. Cred că examinând, de-şi superficial, reşedinţa reginei română Maria la Balcic, va aduce un aport sensibil la istoriografia Oraşului alb din timpul ocupaţiei română. Sunt mîndru a stabili că locuitorii oraşului Balcic pe vremurile acele, de-şi a uimi admirabilitatea hailaifului român, niciodată nu s-au oprit de a s-e numi bulgari.“ (p. 5)
                 
„Cred că regina Maria a fost o natură excepţional de romantică şi a purtat în dânsa o tristeţe frumoasă. La trebuinţa dânsei de contemplare şi răzgândiri înconjurul naturei virgină a litoralului din Balcic (numit de dânsa Litoralul argintiu) s-e datoreşte construirea chioşcului de vară «Cuibul liniştit».“ (p. 13)

Alexandăr Lambov, Castelul la Balcic cunoscut şi necunoscut, traducere pe limba română Pavel Sulai, tipărit „Slavena“ – Varna.

Pe coperta a IV-a se menţionează: „Autorul este jurnalist peste 35 ani şi este fondatorul jurnalului municipal Balcic.“
                
* * *

„Statia Numarul Patru – 4

Intalnirea lui Isus cu mana lui

Si Simeon i-a binecuvantat pe ei si i-a spus lui, Maria mama lui, Tine copulul acesta pentru ca el este responsabilul caderii si urcarii sufletelor in Israel, si semnul care se va vedea in viitor, si se va vorbi impotriva lui.“

Luke 2:34

„Statia Numarul Noua – 9

Isus cade a treia oara

Si el a inaintat si a cazut cu fata la pamant, si s-a rugat spunand, O tatai new, oare este posibil, fa in asa fei ca sa ma depaseasca, si nu pentru ca eu vreau ci ca tu vrei.“

Matthew 26:39

„Statia Numarul Unsprezece – 11

Isus este restignit

«Si atunci ei au venit la locul Calvarului in ambele parti au fost rastigniti doi criminal.»

Luke 23:33

„O Minunata mozaica care decoreza locul unde Isus a fost restignit in fata ochilor mame sale Acest loc sfant este pazit de biserica Catolica Romana.“

Romineste – Strada Dolorosa Jerusalím, harta Pictata si instructor ilustrat

                
* * *

„Sultanul Ahmet I a acţionat cu mare atenţie în alegerea locaţiei...“; „Unul dintre motivele pentru această atenţie a fost localizarea principală pe care au avut-o moscheele construite în timpul domniei predecesorilor săi...“ (p. 37)

„Hayri Efendi, care era Ministrul Fundaţiilor la acea vreme şi s-a stabilit colectarea vestigiilor...“ (p. 43)

„În această secţiune se află o bucată dintr-un dintre al profetului Mohammed, dintre care i s-a rupt în timpul războiului Uhut.“
(p. 69)

Întregul Istanbul. Oraşul civilizaţiilor, autor: Erdem Yücel, editor Raif Ük, Erol Güçlü, anadolu, 2011

Indulgenţe de contrabandă                   

Primul grupaj-mostră e extras dintr-o plachetă-pătrat, cu latura de 12 cm, cu o copertă atrăgătoare, pe hîrtie cretată. Bogat ilustrată, cu imagini tip sepia, se vinde la chioşcurile de difuzarea presei din Balcic, la preţul de 4 leva.

Pliantul care reface itinerarul „Via Dolorosa“ nu are nici un fel de referinţă editorială – nume traducător, editură, adresă site sau e-mail. Echivalentul în engleză, franceză sau germană face trimitere la aceste minime obligatorii detalii tehnice editoriale. (Via Dolorosa, Guide for Pilgrims, www.holylandguides.com) Cine se face responsabil pentru această ruşinoasă escrocherie? În al cui buzunar se varsă banii (căci preţul nu e chiar derizoriu)? Şi cum e posibil ca reprezentanţii Bisericii – prezenţi în număr destul de mare, conducînd grupuri compacte de români în excursii organizate în Ţara Sfîntă – să nu se autosesizeze şi să nu întreprindă nimic pentru a salva limba română de la profanare? Şi încă o nedumerire: oare chiar e imperios necesară prezenţa drapată în sutană a preoţilor-ghizi prin aeroport? – imagine care, uneori, te face să renunţi de bunăvoie la eul mîndru, cînd auzi strigînd din toţi rărunchii după vreo enoriaşă care priveşte rătutită de dincolo de şnurul roşu... „Mărieee, ţi-am zis ori ba să nu vă lăsaţi de turmă?!“ Curat păstor de suflete!

Ultimul volum (dar nu cel din urmă, din păcate, la care facem, aici, trimitere) te pune, de la bun început, în faţa unei dileme, de vreme ce pe cotor poţi citi „Romence“ (tc. „română“), pe cînd la ediţiile în „limbile de circulaţie“, trimiterea e conformă cu textul volumului: „English“, „Français“. Te dumireşti însă rapid că nu ai în mînă un exemplar bilingv, căci textul volumului din care am extras al treilea grupaj de citate (din multele posibile) se vrea a fi în româneşte.

În schimb, în dreptul siglei de copyright se poate citi o notă extrem de riguros doctă şi ultimativă: „Toate drepturile rezervate. Nici o parte a acestei publicaţii nu mai fi reprodusă sau transmisă în nici un fel sau prin nici un mijloc“ etc. etc. Evident, aşa vom face...

Căci, în definitiv, care este limba română pe care intenţionăm s-o lăsăm, testamentar, post-postmodernilor noştri urmaşi? – asta numai în cazul în care gestul lui Ienăchiţă Văcărescu, dincolo de conotaţia strict documentară, ne-ar mai putea suscita admiraţia pentru valenţele profund patriotice ale asumării unui act de cultură. Să fie româna liberă de televiziune, erodată la maxim de opţiunile vulgaro-deşănţate ale invitaţilor în platou, dar şi, deloc de neglijat, de prestaţia disperant-lamentabilă a amfitrionilor? E limbajul de tramvai, zilnic îmbogăţit cu noi ingrediente din registrul mahalalo-mitocano-manelisto-neaoşist, o ultimă achiziţie fiind formula fermă, tot mai frecvent auzită, de răspuns la apelul disperat al telefonului mobil: „Da, fete! Bine, fete!“ A fost singura ocazie în care am regretat afilierea – prin naştere – la „sexul frumos“, cu formula „Da, bă!“ fiind cel puţin obişnuită. Sau româna de hazna a unor politicieni, care „încă“ face stadioane pline (aici, desigur, e de luat în seamă şi relaţia biunivocă, de reciprocitate, dintre limbă şi vorbitorii ei).

Am învăţat la şcoală că limba este un organism viu, cu propriile legi, pe care nu le putem influenţa, artificial, din afară. Numai că transferul de la vorbirea individuală la cea colectivă e tot un proces obiectiv care, în timp, s-ar putea transforma în normă şi, deci, ar altera sistemul originar. Limba este însă, mai presus de toate acestea, expresia culturii unui popor. Şi a stopa traficul de asemenea maculatură de turism, „în limba română“, se înscrie în prerogativele unui act de cultură. Minim, dar esenţial.

Foto: L. Muntean

Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?
E cool să postești jpeg
Bătaia e ruptă de rai – chipuri ale răului
Grăitoare pentru acest comportament defensiv este, de altfel, și zicala românească „Bătaia e ruptă din rai”, în fapt, o legitimare a violenței.
p 20 WC jpg
Democrația și Biserica în secolul XXI
Așa cum participarea demos-ului la viața cetății e însăși democrația, participarea laicatului la viața Bisericii e însuși creștinismul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Benedict al XVI-lea
Aproape intactă mi-a rămas, după zece ani, amintirea ultimei slujbe pe care a prezidat-o la San Pietro, în Miercurea Cenușii.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La știrile TV, imagini dintr-un supermarket și apoi opinia unei fete de la carne, despre cum mai merge vînzarea acum, după ce s-a încheiat iureșul sărbătorilor: „E foarte scăzută un picuț“. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Comoara e pretutindeni
Încerc să împing frica mult în fundul rucsacului, undeva între sacul de dormit și polarul de rezervă, amintindu-mi că o să fie vocală, dar n-o s-o las să conducă.
Zizi și neantul jpeg
Tache și cenușiul
Interesant e că pînă și în amintitrile mele culoarea paltonului său a rămas incertă: uneori mi-l amintesc gri, alteori negru.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cabana Caraiman
Nicăieri nu am simțit un munte mai sălbatic decît la cabana Caraiman, simți hăul, abruptul, aproape de tine țopăie caprele negre.

Adevarul.ro

image
Ninsorile cuprind aproape toată România: masa de aer polar vine cu temperaturi de coșmar. Unde viscolește puternic
Ninsorile cuprind majoritatea zonelor, sâmbătă, iar în vest şi în sud se vor semnala ploi și lapoviţă. Pe crestele Carpaţilor este în continuare viscol, dar vântul se intensifică şi în jumătatea vestică a ţării.
image
Culmea absurdului. Șofer amendat pentru că a respectat legea. Poliția, învinsă cu propriile imagini
Un șofer din Timiș, amendat pentru că nu a respectat semnificaţia indicatorului ,,Oprire” la trecerea de nivel cu calea ferată, a obținut anularea sancțiunii în instanță demonstrând că a respectat legea „la virgulă”.
image
Medic ATI, despre „tradiția” șpăgilor din spitale: „O preocupare otrăvită, o idolatrie de Ev Mediu”
Cazul medicului oncolog din Suceava, care a fost prins în flagrant când lua mită de la pacienții bolnavi de cancer, este criticat de un medic. Doctorița Ecaterina Petrescu Botoncea este de părere că această practică ar trebui interzisă.

HIstoria.ro

image
Moartea căpitanului Valter Mărăcineanu, un erou al Războiului de Independență
Muzeul Militar Naţional „Regele Ferdinand I” deține în patrimoniul său o fotografie inedită a eroului român Valter Mărăcineanu.
image
Armata lui Vlad Ţepeș: Arme și echipamente
Cu toată lipsa de piese originale din epocă, putem reface echipamentul și armamentul trupelor lui Vlad Ţepeș, bazându-ne pe puținele piese existente, pe sursele pictate și scrise și pe comparații cu zonele din jur.
image
Sfârșitul Bătăliei de la Stalingrad: Capitularea mareșalului Paulus
În timpul nopții de 30 spre 31 ianuarie 1943, Brigada 38 Motorizată, având atașate companiile de geniu, a încercuit zona din jurul Pieței Eroilor Căzuți și magazinul Univermag, întrerupând legăturile telefonice dintre comandamentul mareșalului Friedrich Paulus și unitățile subordonate.