Șapte cetăți ale cunoașterii

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Șapte cetăți ale cunoașterii jpeg

Știm prea bine că sîntem ființe „narative”: născocim, spunem și transmitem povești despre noi înșine, ca ființe simbolice, apte de conștiință reflexivă și dornice de viața laolaltă, în jurul unei ordini imaginare. Mitologia anunță narațiunea filosofică despre origini, dar și istoriografia și ficțiunea literară, însă toate se subsumează aceluiași apetit fabulatoriu, exemplar, moralizator sau sortit divertismentului, din care ne înfruptăm pentru a locui simultan în mai multe „lumi” și pentru a conserva certitudinea sensului, de vreme ce existența noastră nu e accidentală și aleatorie, ci temeinic reflectată în coerența unui ansamblu cu început, acțiune și „sfîrșit” (adică scop, fie el fericit sau tragic). Tot o poveste și-a dorit să ne spună și Violet Moller – echipată cu un doctorat la Edinburgh, specialistă în istoria ideilor și pasionată de construcția marilor biblioteci britanice de la începutul erei moderne –, care ne oferă Harta cunoașterii. O istorie în șapte cetăți sau cum au fost pierdute și regăsite ideile antichității. Investigația autoarei britanice apare la editura Baroque Books & Arts (2021), în traducerea lui Mihai Moroiu, și se ocupă, așadar, de felul în care patrimoniul cognitiv al antichității greco-latine, de care Europa occidentală s-a despărțit (prin uitare și neglijență) după epoca marilor invazii barbare, a fost prezervat în partea oriental-bizantină a Imperiului Roman, călătorind – prin generații succesive de comercianți, erudiți și clerici – de la Constantinopol în restul Levantului, spre Spania mozarabă și Italia renascentistă.

Pentru a-și simplifica sarcina, Violet Moller urmărește mai cu seamă destinul a trei opere „clasice” esențiale pentru geneza mentalității moderne: Elementele (matematice) ale lui Euclid, Almagesta lui Ptolomeu (fundamentală pentru dezvoltarea astronomiei) și tratatele lui Galen (care au dominat „canonic” practica medicală a Evului Mediu). Lectura ne convinge că textele acestui trio de savanți au fost parțial salvate, copiate, deformate, emendate, comentate și traduse timp de un mileniu, purtînd din generație în generație – și într-o geografie intelectuală cu noroc variabil – făclia gîndirii deductive și inductive, a logicii și a observației empirice, adică a datelor fără de care „metoda științifică” (așa cum o practicăm, imens evoluat, pînă astăzi) nu s-ar fi putut cristaliza. Cu un talent evocator de prima mînă, autoarea ne plimbă prin cele șapte cetăți unde – sub conducerea unor monarhi luminați, în rare vremuri de pace, stabilitate politică, prosperitate economică, rafinament intelectual și toleranță religioasă – au înflorit artele și științele, dezbaterea între cărturari, cercetarea bolții cerești și a corpului uman, scriptoriile, pasiunea colecționării de manuscrise și cea a hermeneuticii: Alexandria (Egiptului), Bagdad, Cordoba, Toledo, Salerno, Palermo și Veneția.

Itinerariul selectat de Violet Moller e desigur subiectiv, dacă ne gîndim la numeroasele alte centre intelectuale (fie monastice, fie aulice) documentat active în mileniul dintre prăbușirea Romei și cea a Constantinopolului. Și n-aș spune că avem de-a face cu o subiectivitate inocentă, pentru că volumul e clar marcat de „teza” că salvarea înțelepciunii greco-romane se datorează cu precădere, dacă nu aproape exclusiv, unor filiere arabo-islamice. Exaltînd mecenatul califatului abbasid sau umayyad – ca și contrastul civilizațional dintre populația Occidentului carolingian (pe vremea cînd mînca napi și respingea atacuri vikinge) și rafinamentul epocii de aur a civilizației islamice (între secolele VIII-XI d.Hr.), autoarea subestimează deliberat atît perpetuarea neîntreruptă a geniului enciclopedic și filosofic elenistic prin civilizația bizantină, cît și împrumuturile masive ale arabilor din sursă greacă, sau influența Constantinopolului asupra culturii latin-occidentale din aceeași perioadă.  Respectiva grilă tezistă nu anulează însă farmecul scenografic al demersului și nici informația istorică pertinent filtrată în amintitul volum, pe care vi-l recomand cu toată căldura, convins fiind că parcurgerea lui îmbogățește și inspiră.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut într-o lume în care ceea ce astăzi considerăm nevoi de bază erau, pe la sfîrșit de ani ’70 și început de ani ’80, privite drept suprastructuri. Răsfățuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea și bagheta mi s-au părut două lucruri indispensabile în Franța.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul Șarikov
Nu este vorba doar despre o lipsă de educație, ci și despre voluptatea unei agresivități manifestate zi de zi, pe rețelele de socializare, care au devenit nu doar un spațiu bun pentru defularea nervilor, ci gazdă generoasă acestei forme josnice de violență.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumină asupra imediatului
Pentru Putin şi adepţii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatanţi, sînt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poliția din Cehia este în căutarea unui hoț care are obiceiul să intre prin case, fără a se sinchisi de prezența locatarilor. Se spune că se uită la aceștia în timp ce dorm.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.