Șapte cetăți ale cunoașterii

Publicat în Dilema Veche nr. 928 din 20 – 26 ianuarie 2022
Șapte cetăți ale cunoașterii jpeg

Știm prea bine că sîntem ființe „narative”: născocim, spunem și transmitem povești despre noi înșine, ca ființe simbolice, apte de conștiință reflexivă și dornice de viața laolaltă, în jurul unei ordini imaginare. Mitologia anunță narațiunea filosofică despre origini, dar și istoriografia și ficțiunea literară, însă toate se subsumează aceluiași apetit fabulatoriu, exemplar, moralizator sau sortit divertismentului, din care ne înfruptăm pentru a locui simultan în mai multe „lumi” și pentru a conserva certitudinea sensului, de vreme ce existența noastră nu e accidentală și aleatorie, ci temeinic reflectată în coerența unui ansamblu cu început, acțiune și „sfîrșit” (adică scop, fie el fericit sau tragic). Tot o poveste și-a dorit să ne spună și Violet Moller – echipată cu un doctorat la Edinburgh, specialistă în istoria ideilor și pasionată de construcția marilor biblioteci britanice de la începutul erei moderne –, care ne oferă Harta cunoașterii. O istorie în șapte cetăți sau cum au fost pierdute și regăsite ideile antichității. Investigația autoarei britanice apare la editura Baroque Books & Arts (2021), în traducerea lui Mihai Moroiu, și se ocupă, așadar, de felul în care patrimoniul cognitiv al antichității greco-latine, de care Europa occidentală s-a despărțit (prin uitare și neglijență) după epoca marilor invazii barbare, a fost prezervat în partea oriental-bizantină a Imperiului Roman, călătorind – prin generații succesive de comercianți, erudiți și clerici – de la Constantinopol în restul Levantului, spre Spania mozarabă și Italia renascentistă.

Pentru a-și simplifica sarcina, Violet Moller urmărește mai cu seamă destinul a trei opere „clasice” esențiale pentru geneza mentalității moderne: Elementele (matematice) ale lui Euclid, Almagesta lui Ptolomeu (fundamentală pentru dezvoltarea astronomiei) și tratatele lui Galen (care au dominat „canonic” practica medicală a Evului Mediu). Lectura ne convinge că textele acestui trio de savanți au fost parțial salvate, copiate, deformate, emendate, comentate și traduse timp de un mileniu, purtînd din generație în generație – și într-o geografie intelectuală cu noroc variabil – făclia gîndirii deductive și inductive, a logicii și a observației empirice, adică a datelor fără de care „metoda științifică” (așa cum o practicăm, imens evoluat, pînă astăzi) nu s-ar fi putut cristaliza. Cu un talent evocator de prima mînă, autoarea ne plimbă prin cele șapte cetăți unde – sub conducerea unor monarhi luminați, în rare vremuri de pace, stabilitate politică, prosperitate economică, rafinament intelectual și toleranță religioasă – au înflorit artele și științele, dezbaterea între cărturari, cercetarea bolții cerești și a corpului uman, scriptoriile, pasiunea colecționării de manuscrise și cea a hermeneuticii: Alexandria (Egiptului), Bagdad, Cordoba, Toledo, Salerno, Palermo și Veneția.

Itinerariul selectat de Violet Moller e desigur subiectiv, dacă ne gîndim la numeroasele alte centre intelectuale (fie monastice, fie aulice) documentat active în mileniul dintre prăbușirea Romei și cea a Constantinopolului. Și n-aș spune că avem de-a face cu o subiectivitate inocentă, pentru că volumul e clar marcat de „teza” că salvarea înțelepciunii greco-romane se datorează cu precădere, dacă nu aproape exclusiv, unor filiere arabo-islamice. Exaltînd mecenatul califatului abbasid sau umayyad – ca și contrastul civilizațional dintre populația Occidentului carolingian (pe vremea cînd mînca napi și respingea atacuri vikinge) și rafinamentul epocii de aur a civilizației islamice (între secolele VIII-XI d.Hr.), autoarea subestimează deliberat atît perpetuarea neîntreruptă a geniului enciclopedic și filosofic elenistic prin civilizația bizantină, cît și împrumuturile masive ale arabilor din sursă greacă, sau influența Constantinopolului asupra culturii latin-occidentale din aceeași perioadă.  Respectiva grilă tezistă nu anulează însă farmecul scenografic al demersului și nici informația istorică pertinent filtrată în amintitul volum, pe care vi-l recomand cu toată căldura, convins fiind că parcurgerea lui îmbogățește și inspiră.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.