Rue du Faubourg Saint-Denis

Publicat în Dilema Veche nr. 163 din 23 Mar 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Marea majoritate au proprietari magrebini sau indo-pakistanezi. Investiţia este minimă - cîteva telefoane fixe ieftine, cabine din lemn, aliniate riguros, cum se găseau şi la noi prin anii ’80. Big Boss Telecom, Taxi-phone, Express Telecom. Preţurile sînt afişate vizibil, pe geam. Gabon, fixe, 0,18 euro/minute. Cameroun, fixe, 0,25 euro/minute. Turquie, mobil, 0,25 euro/minute. Roumanie, fixe, 0,25 euro/minute. România este acolo şi nu mă pot împiedica să mă gîndesc la faptul că integrarea europeană a ţării mele va fi reală abia atunci cînd numele ţării nu va mai fi afişat cu litere galbene, vizibile, pe pereţii cabinelor telefonice din Occident. Se vînd şi carduri pre-plătite, preţurile şi designul acestora fiind gîndite în funcţie de regiuni. Cardul numit "Nostalgie Africa" înfăţişează o negresă savant coafată, pe un fond de apus de soare roşu-african. "Euro-Latina" se adresează clientelei din America de Sud, pe ea este reprezentată gigantica statuie din Brazilia a Mîntuitorului cu braţele întinse. Iar pe cardul dedicat Europei de Est nu putea fi reprezentată altceva decît o icoană rusească - de fapt, cam tot ceea ce cunoaştem unii despre ceilalţi într-o lume obsedată de "comunicare". În cabinele telefonice se vorbeşte tare, limbile lumii se amestecă transformîndu-se într-un zgmot de fond uniform, reconfortant. Clienţii sînt imigranţi săraci, marea majoritate fără o locuinţă stabilă şi fără acte în regulă care le-ar permite instalarea unui post telefonic privat. Ies din magazin fericiţi sau trişti, după cum au fost veştile pe care le-au primit de la cei dragi, aflaţi la mii de kilometri distanţă. Plătesc căutînd îndelung piese mici şi galbene de centime de euro. Restaurante. Pasajul Brady, deschis comerţului în anul 1928. La început, s-a dorit a fi unul dintre cele mai lungi pasaje comerciale din Paris, dar întreprinderea nu prea a avut succes. Pasajul va fi în paragină pînă la mijlocul anilor ’70, data la care Mister Ponnoussamy, originar din Pondichéry, India, deschide un prim restaurant indian. Va fi urmat repede de alţi compatrioţi, ceea ce face ca pasajul acoperit de 200 de metri de sticlă colorată să semene mai degrabă cu o stradă animată din Bombay, decît cu un pasaj parizian. Restaurantele indo-pakistaneze (adevărate "pepite gastronomice", după cum le numeşte presa de specialitate) propun meniuri indiene clasice, pentru toate buzunarele; un meniu de prînz "complet" începe de la 5 euro. Pasajul miroase a curry şi a beţişoare parfumate. Legume cu forme şi nume exotice încîntă privirea trecătorului. Puţinii turişti rătăciţi pe acolo fotografiază cu plăcere vînzătoarele în sari-uri strălucitoare. Cartierul a adăpostit în anii ’70 şi o numeroasă comunitate turcă, urmele ei fiind încă vizibile. În primul este vorba de numeroasele resturante turceşti, total diferite de vulgarele locuri unde se vinde aşa-zisul "kebab" prin diferitele locuri turistice ale Europei. Nume ce evocă Bosforul şi trandafirii pierduţi de departe: Gamze, Guner, Termal, Mardin. Acesta din urmă (ce poartă menţiunea, "çorba salonu" scrisă vizibil la intrare) este specializat în ciorbe şi supe. Se oferă ciorbe de potroace, linte, pui, iaurt, carne, într-un spaţiu redus ca suprafaţă, dar extrem de animat, plin de fum şi muzică. Clienţii, ce par a fi cu toţii turci, sorb cu poftă, ca şi ienicerii de acum 400 de ani, ciorba servită în boluri metalice asemănătoare cu cele utilizate în armata română. Patronii turci sînt amabili, porţiile - uriaşe, nostalgia clienţilor - maximă. Magazine. Magazinele balcano-central-europene. Murături, castraveţi, varză acră ca la Oborul bucureştean. Contribuţia polono-ungară se manifestă prin şiraguri de cîrnaţi afumaţi şi şunci expuse savant, astfel încît să atragă magnetic privirile potenţialilor clienţi. Şliboviţă, vodci diverse, bere "etnică", vinuri puzderie. Marca sîrbească "Ţarul Lazăr" (eticheta masivă, cu chipul-icoană al ţarului martir pus la treabă de către marketing) este însoţit de perchea sa de viaţă, Ţarina Mariţa. Vinuri roşii, grele de culori, puternice ca poporul sîrb. Vinul "Ţarina Mariţa" este însă mai dulce la gust decît consortul său. Mulţi clienţi români, ce cumpără mai ales produse cu potenţial nostalgic: slănină, varză acră, Cotnari galben la 5 euro sticla. România "căpşunarilor", România pe care o purtăm departe cu noi. Magazinele de fructe şi legume. Vînzătorii ce se rotesc tot timpul în jurul etalajelor, strigînd gutural allez, allez! Marfa este expusă la vedere, poate fi atinsă de client, pipăită, mirosită, aleasă. Numeroase eşantioane gratuite sînt disponibile, imposibil să rezişti tentaţiei de a gusta. Multe soiuri de fructe şi legume care la noi au ieşit de multă vreme din consumul curent: bob, linte, napi, sfeclă roşie şi albă. Magazinele turceşti propun sarmale şi salată de vinete la conservă. Excelentă pîine şi pită lunguiaţă pregătită direct, în faţa clientului, în cuptoare rotunde de cărămidă. Caşcaval (kashkoval) în zeci de sortimente, brînză albă telemea-feta, regina acestora din urmă fiind de departe, după preţ, cea importată din Bulgaria. În războiul tăcut şi balcanic al brînzei telemea, bulgarii sînt de departe cîştigători, cel puţin în Occident. Cosmetice "Duru", bere "Efes", dulciuri "Ulker", gumă de mestecat de formă pătrată - o adevărată întoarcere în timp, la începutul anilor ’90, cînd negustorii turci au fost pionierii comerţului liber din România. Coafură şi frizerie. Unul dintre cele mai active şi lucrative domenii din cartier din ultimii 20 de ani, odată cu sosirea masivă în cartier a imigraţiei afro-caraibiene, dar şi a celei pakistaneze. Fiecare are publicul şi segmentul său de "piaţă" bine delimitat. Pakistanezii sînt cei mai ieftini frizeri din tot Parisul, cu numai 6 euro poţi avea o tunsoare la fel de şic ca oricare dintre starurile de Bollywood care surîd clienţilor din revistele lucioase redactate în urdu şi farsi. Afişe în arabă care propun pelerinaje la Mecca. O lume în sine este constituită de saloanele de coafură africane. Multe dintre ele au nume cu rezonanţă religioasă, cum ar fi de pildă "Le P

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Cu cât vor creşte salariile bugetarilor. OUG cu majorări şi sporuri a fost retrasă, un nou proiect a fost publicat de Ministerul Muncii
Ministerul Muncii a publicat, miercuri, în dezbatere publică un nou proiect de ordonanţă de urgenţă, care prevede majorarea salariilor tuturor bugetarilor, începând din luna august, cu un sfert din diferenţa dintre salariul prevăzut pentru anul 2022 în legea salarizării bugetare şi cel din luna decembrie 2021.
image
Fetiţa luată de curenţi la Vama Veche, salvată de Salvamar. Plutea pe o saltea pneumatică, spre Bulgaria
Salvatorii din cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) al Judeţului Constanţa au fost solicitaţi pentru salvarea unui minor care plutea pe o saltea pneumatică pe mare.
image
Misterul decesului unui opozant al lui Putin, găsit mort în SUA. Soţia neagă varianta sinuciderii, susţinută de o jurnalistă rusă
Dan Rapoport (52 de ani),  un om de afaceri cu dublă cetăţenie letonă / americană, care a făcut o mulţime de bani în Rusia înainte de a deveni un critic al lui Vladimir Putin, a fost găsit mort în SUA.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.
image
Iuliu Maniu, „un om de extremă rigiditate morală, în timp ce partidul s-a arătat dispus la tranzacţii“
Cea mai mare provocare politică internă PNŢ a primit-o nu de la muncitorii nemulţumiţi de scăderea salariilor și de șomaj sau de la opoziţia liberală, ci de la fostul principe Carol, îndepărtat de la tron prin actul din 4 ianuarie 1926.