Războiul dintre noi

Publicat în Dilema Veche nr. 668 din 8-16 decembrie 2016
Cum am trăit Păltinișul jpeg

Multe analize deplîng criza „platformelor liberale“. Ideea ar fi că, în lumea bogată și post-industrială, oamenilor li s-a urît cu binele. Prea multă democrație distruge democrația! Și atunci, oamenii – vrăjiți de populiști rudimentari – cer prin vot apariția unor regimuri naționa­list au­toritare. Acest tipar hermeneutic pleacă de la premisa greșită că în societățile occidentale a apărut o masă de masochiști sinucigași. Poate că ei sau părinții lor nu au trăit în distopii orwelliene (cu excepția est-europenilor, care au exprimentat direct comunismul) și tocmai de aceea „nu știu ce-și doresc“, aruncîndu-se, ca niște oi, în abatorul „democrațiilor iliberale“. Așa să fie?

Cred altceva. Criza platformelor liberale e mai curînd o reacție imunitară la excesul de utopie specific vieții de consumator „fericit“, în cea mai armonioasă, politic corectă și prosperă societate dintre toate cele imaginabile. O asemenea viață nu există, deși milioane de oameni au fost împinși să o vadă aievea, printr-o lentilă ideologică nerealistă. Reculul liberalismului (înțeles ca imanentizare a eshatologiei) este revanșa unui subconștient colectiv care vede că lumea, departe de a fi perfectă, rămîne același loc imprevizibil și adesea mizerabil în care au trăit toți oamenii, din toate timpurile și locurile. Evident, nimeni nu neagă progresul științific, medical, tehnologic și nici binefacerile aferente lui pe plan social, individual și educațional. Trăim mai mult, mai bine, mai informați, dar nu și mai „realizați“, de vreme ce orice cîștig, pe un anumit plan, comportă o pierdere pe alte planuri, nu mai puțin esențiale.

Un asemenea plan este acela al relației om – Dumnezeu. Această relație a fost difuz ocultată sau explicit taxată drept anacronică. Dacă ne referim la civilizația noastră, relația om – Dumnezeu a fost mereu „anacronică“: creștinismul e un realism supranatural. Ce sens are însăși căutarea mîntuirii într-o lume declarat perfectă? Cum să limitezi condiția umană la o transcendență tradusă secular prin divinizarea istoriei, care ascultă, chipurile, de opțiunile noastre suverane? Ce argument concret avem (în afara dictatului utopic și a unui păgubos wishful thinking) pentru a sfida misterul universal cu micul nostru bagaj de gnoză pozitivă? Da, creștinismul este anacronic, pentru că ne oferă matricea trecutului nostru muzeificat, dar și pentru că nu se epuizează în clipa prezentă, proiectîndu-ne destinul la scara unei dimensiuni post-istorice.

Admit că refuzul statu quo-ului liberal poate duce la distrugerea democrației și la autoritarism: e un pericol pe care nici o inteligență lucidă nu-l poate subestima. Numai că taman la asta ne va duce, dacă avem nevoie de un nou război mondial ca să L redescoperim pe Dumnezeu… Între aceste extreme, moderația unei autocritici filozofice a imaginarului postmodern se poate dovedi salutară. Demonizarea ideologică a creștinismului riscă să provoace, printr-un joc pervers de libertate luciferică, demonizarea creștinismului ca atare. Ea trebuie cumva să înceteze! Iată semnalul revoluției conservatoare care a început în America, sub masca amuzant-terifiantă a unui președinte care a cîștigat nu ca „nou Hitler“ sau „nou Putin“, cum spun adversarii săi, ci ca spărgător de mituri metropolitane, burghez-federale, ipocrit compasionale. Leftismul caviar – corupt și autoexilat într-o bulă de sloganuri imperative – a suferit o înfrîngere temporară. Important e să nu supralicităm maniheismul conflictului cultural dintre progresism și conservatorism, înțelegînd (cu finețea unui strop de smerenie) mesajul transmis de „masele“ acelea „retrograde“. Nu sînt sigur că moderații celor două tabere se vor întîlni într-un dialog care să rescrie prioritățile noastre spirituale. Trag însă nădejde că nu există în noi programul unei autodistrugeri ciclice, ci mai curînd vocația rațională de a conviețui, în așteptarea iubirii care poate surveni, dacă facem împreună experiența propriei mărginiri. 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.
Becali
Lucian Bode la Consiliul JAI FOTO Facebook Lucian Bode
Ce este Consiliul JAI, care decide dacă România poate sau nu să adere la Schengen
Consiliul JAI este format din miniștri de Interne, responsabili cu migrația, gestionarea frontierelor și cooperarea polițienească, însă nu toate statele membre UE au aceeași repartizare a sarcinilor între miniștri.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.