Poate ajută ironia...

Publicat în Dilema Veche nr. 737 din 5-11 aprilie 2018
Poate ajută ironia    jpeg

Stau pe o stradă liniştită, un privilegiu astăzi, nu scutit totuşi de neplăceri. Acum cîtăva vreme, se adunau, de niciunde, o droaie de adolescenţi fără căpă-tîi care jucau fotbal. Comunicau prin răcnete şi înjurături groase, monotone; izbeau cu mingea în garduri de zăngăneau geamurile casei şi piuia alarma tuturor maşinilor. N-a folosit la nimic să le spun să înceteze: vorbindu-le întîi, apoi ţipînd ca să mă audă, să mă ia în seamă. Dădeau din umeri. Păreau că se miră de o asemenea pretenţie. Habar n aveau că, în spaţiul comun al oraşului, nu ai dreptul să-i împroşti pe ceilalţi cu vacarmul plin de murdării verbale care te locuieşte. Ajunsesem să stau în fiecare zi cu spaima că voi auzi bufniturile, că vor fi iar în faţa casei, că va trebui din nou să chem Poliţia care, cu o lăudabilă promptitudine, îi îndepărta. Dar ei reveneau netulburaţi peste cîteva zile. Nu-mi mai puteam desprinde gîndul de la „situaţie“.

Ceva era totuşi ciudat. La suprafaţă, mintea îmi vîjîia de gînduri exasperate, insuportabile, obsesive; îmi doream ca acei tineri să dispară din preajmă, să nu mai ştiu de existenţa lor pe lume. Mai înăuntrul gîndului, izbuteam să nu mai fiu aşa de exclusivistă; mă rugam să li se limpezească minţile, comportamentul. Problema era că cele două niveluri mentale nu comunicau. La etajul superficial, eram traumatizată, nevricoasă, îndîrjită; la un etaj mai jos, izbuteam de bine, de rău să obţin un anumit calm, o atitudine mai răbdătoare, care spera într-o revenire la civilitate. La nivelul de suprafaţă eram acaparată, sufocată de problemă. La nivelul celălalt, aveam puţină distanţă faţă de fenomen. Dar cele două niveluri nu aveau legătură unul cu altul. Funcţionau simultan, însă fiecare în legea lui.

Cum de eram, mental, aşa de divizată? Aşa de acut „dedublată“? Cum de nivelul superficial era de o agitaţie incontrolabilă, pe cînd celălalt abia dădea un semn? Asta era mai grav decît scandalul de pe stradă. Mai persistent decît jocul descreierat din preajmă. În fond, chiar dacă nu din cauze aşa urîte, distribuţia necoordonată, ba chiar contradictorie a mentalului meu – şi, îndrăznesc să spun, a mentalului nostru – e curentă. Cu partea din afară mă agăţ, cvasi-automat, de relieful imediatului: nu numai treburi, griji ori tabieturi cotidiene, ci şi tot calabalîcul conjuncturalului, tot felul de mărunte reacţii, opinii, proiecte, aranjamente, interese. Le tot învîrt în minte, prinsă în rotirea lor. În gîndul dinăuntru, unde se ajunge mai greu, mai rar, e mai multă linişte. Există şansa să apară o ordine, fie ea chiar încordată. Lucrurile se aşază pe o scară calitativă, se lasă privite în distanţă, sînt puse mai la locul lor. Cum poţi face să comunice cele două niveluri? Cum poţi articula cele două regimuri? Cum poţi resorbi vînzoleala revărsată a mentalului superficial, cum poţi obţine o oarecare influenţă a celui dinăuntru asupra celui din afară?

Să aplic consideraţiile spirituale, învăţămintele religiei? A le folosi direct, „zis şi făcut“, nu-mi stă în putere. Nu izbutesc să proiectez aşa uşor „cerul“ principiilor peste „pămîntul“ meu mental. De pildă, în imediatul situaţiei de mai sus, „iubirea de aproapele“ îmi era, cu o brutală evidenţă, dificilă, ba de-a dreptul imposibilă. Atunci principiile ar fi, poate, de cuplat cu nişte manevre ajutătoare, care să pregătească, să uşureze, să mijlocească aplicarea lor?

Ar fi nevoie întîi să realizezi din plin calitatea aparent masivă şi totuşi precară, perisabilă a imediatului care ne acaparează. Cum faci să te dezlegi de el, să-l asumi, desigur, dar dintr-un punct ceva mai clarvăzător? Simone Weil spune undeva că, oricît de doritor ai fi de detaşare, nu merge să tai legătura mentalului faţă de conjunctural, faţă de „lume“. Trebuie, mai degrabă, să încerci să o subţiezi…

La asta e foarte bună ironia. Ironia faţă de împrejurări şi faţă de tine însuţi.

Pe de o parte, ea pune în cauză ataşamentul simplist faţă de lucruri, fie ele banale sau chiar oricît de nobile. Dezumflă judecăţile de suprafaţă, stîrneşte neîncrederea faţă de ele. Te împinge să-ţi pui ceva întrebări, să percepi policromia a ceea ce ţi se întîmplă şi se întîmplă lumii. Ironia e un bun instrument al distanţei reflexive. Chiar în domeniul credinţei, ea nu e de respins, ba dimpotrivă, căci se cuplează cu fineţea, cu realismul, cu îndrăzneala judecăţii. Deosebeşte ceea ce e orientare adecvată de foarte lumeşti categorii cărora li s-a lipit o falnică etichetă religioasă (sisteme de putere, ideologii şi demagogii, suspine şi convenţii „sacralizate“, înfăţişate ca drumul cel mai drept spre cer). Părintele Scrima o menţiona printre trăsăturile care alcătuiau atmosfera cercului de la Antim: „El era locul unei deschideri spre altă lume, deja prezentă: fără emfază, fără miraculisme; eram toţi destul de lucizi, ironici… şi mai ales dotaţi cu discernămînt, ceea ce era foarte necesar pe atunci dată fiind confuzia care se manifesta în domeniul credinţei şi continuă să se manifeste şi astăzi.“ Cînd nu devine mecanică, ironia e un suport pentru luciditate, pentru „deosebirea duhurilor“.

Pe urmă, ironia nu te lasă să te crezi centrul realului. Pune umbra unui dubiu asupra importanţei tale „supreme“. Te desprinde cu blîndeţe de ego – al tău, ca şi al celorlalţi –, de acel centru particularizant care vede lumea potrivit unei geometrii piezişe, parţiale, mărginite. Te atrage mereu într-un punct din care ceea ce e periferic şi mai cu seamă relativ în tine, în ceilalţi, în „achiziţiile“ tale de cunoaştere se zăreşte mai bine, e pus la locul cuvenit în ţesătura largă a lumii. Ironia dezumflă relativul care se ia drept absolut. Potrivit lui Kierkegaard, ea „e sănătate în măsura în care salvează sufletele din capcanele relativului; e boală în măsura în care nu poate sesiza absolutul decît sub forma nimicului“. Poate să existe, desigur, un exces, o pulsiune atotdizolvantă a ironiei. Dar pînă acolo, e de folosit puterea ei de a subţia legătura care ţine mentalul fixat pe relativ. Să ne înţelegem: a subţia această legătură nu înseamnă a te dezinteresa de relativ, a-l expedia ca neimportant, iluzoriu, a-ţi părăsi responsabilităţile faţă de el. Nicidecum. Înseamnă a nu te lăsa acaparat de el, a nu-l pune în locul realităţii tari. Înseamnă a aduce mentalul superficial sub controlul mentalului de adîncime.

Kierkegaard dezvoltă teza potrivit căreia ironia lui Socrate e un proces de-a lungul căruia, prin şiruri nesfîrşite de alternative, gîndirea „dă înapoi“, „se retrage“ din nivelurile relativului spre infinit. Spre infinitul lăuntric şi spre infinitul de sus. Dar Socrate nu a părăsit grija faţă de cetate, iar Kierkegaard nu a părăsit grija faţă de credinţa contemporanilor. Dimpotrivă, amîndoi au cutremurat conştiinţele cu verbul, cu ironia lor.

Kierkegaard ajunge să dea ironiei socratice o funcţie spirituală, metafizică. Deocamdată, aş încerca să folosesc ironia măcar pentru a-mi „retrage“ gîndul din relativul cel mai brut, mai neliniştitor, mai virulent, care ne înconjoară. O fi posibil? Cu neîncetatele atacuri ale PSD asupra Justiţiei şi a statului de drept, cu găinăria deşănţată ajunsă pe post de politică, nu e deloc uşor…

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase. Cea mai recentă carte publicată e Modelul Antim, modelul Păltiniş. Cercuri de studiu şi prietenie spirituală, Humanitas, 2015.

Foto: wikimedia commons

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
România, determinare, în loc de hăhăieli și fițe: explicația succesului cu Ucraina și demontarea unei idei ridicole
România s-a calificat, în premieră, la turneul final Billie Jean King Cup. Rezultatul se datorează cuplului Ana Bogdan – Jaqueline Cristian. Cele două au acceptat mereu convocarea și, inclusiv când au pierdut, au dat totul pe teren. Ceea ce nu se poate spune despre multe alte jucătoare.
image
Ursul care a ajuns la doi pași de București, căutat în continuare de jandarmi. De ce animalele sălbatice își părăsesc habitatul
Un pui de urs care a ajuns sâmbătă la doi pași de București era căutat aseară de jandarmi. Animalul sălbatic a fost văzut sâmbătă în localitatea Ciolpani, Ilfov, iar autoritățile au trimis un mesaj RO-Alert către locuitorii din zonă să stea departe de urs, să nu se fotografieze cu el.
image
Coperta albumului „Cantafabule” al trupei Phoenix, reconstituită de autor. De ce a fost supusă cenzurii comuniste VIDEO
Primul dublu-album scos în România a aparținut trupei Phoenix și se numește „Cantafabule”. A fost scos în urmă cu 49 de ani, însă creația artiștilor pentru copertă nu a trecut de cenzura vremii.

HIstoria.ro

image
„Monstruoasa coaliție”, Cuza și francmasonii, în „Historia” de aprilie
De ce au ales adversarii lui Cuza să-l răstoarne de la putere? Care a fost rolul masoneriei în acest proces? Este apartenenţa lui Cuza la masonerie confirmată documentar?
image
Oltcit, primul autovehicul low-cost românesc care s-a vândut în Occident
La Craiova se produc automobile de mai bine de 40 de ani, mai exact de la semnarea contractului dintre statul comunist român şi constructorul francez Citroën. Povestea acestuia a demarat, de fapt, la începutul anilor ’70, când Nicolae Ceauşescu s- gândit că ar fi utilă o a doua marcă de mașini în România.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.