Pluralismul religios: o concesie faţă de modernitatea tîrzie?

Publicat în Dilema Veche nr. 798 din 6-12 iunie 2019
Pluralismul religios: o concesie faţă de modernitatea tîrzie? jpeg

Sub semnul prezen┼úei Papei Francisc ├«n Rom├ónia 

Vrem, nu vrem, tr─âim ├«ntr-o lume multireligioas─â. Dac─â nu traiul cotidian, atunci c─âl─âtoriile, media, Internetul ne dau ┼čtire despre varietatea credin┼úelor, a comunit─â┼úilor care le profeseaz─â. Aceast─â diversitate este ea de acceptat doar fiindc─â intr─â ├«n logica modernit─â┼úii t├«rzii? O toler─âm fiindc─â respectul fa┼ú─â de diversitatea convingerilor e un principiu esen┼úial ├«n societ─â┼úile noastre, e un comportament civilizat, intrat ├«n s├«ngele majorit─â┼úii occidentalilor? Fiindc─â modernitatea t├«rzie celebreaz─â policromia concep┼úiilor despre lume ┼či a comportamentlor socio-culturale? Omul credincios ori interesat de spiritual accept─â diversitatea religios─â doar fiindc─â a┼ča ├«l ├«ndeamn─â mentalitatea dominant─â? Cu alte cuvinte, o prive┼čte doar ca pe un dat, care e de gestionat ├«n cadrul unei convivialit─â┼úi politicoase? Sau poate g─âsi ├«n ea un beneficiu spiritual propriu-zis? O accept─â (atunci c├«nd o accept─â) f─âc├«nd o concesie spiritului vremii? Sau o poate socoti o situa┼úie spiritual─â nou─â, mobilizatoare, ├«n stare s─â st├«rneasc─â creativitate pentru propriul drum?

La sf├«r┼čitul secolului al XIX-lea, con┼čtiin┼úa occidental─â ├«ncepe s─â ia seama metodic la tradi┼úiile extraeuropene. Al─âturi de construirea disciplinelor orientalisticii ┼či a ┼čtiin┼úei religiilor, apare un interes cultural ┼či spiritual pentru geografia religioas─â a lumii. Apare sentimentul mai larg ├«mp─ârt─â┼čit c─â ├«ntre religii e firesc s─â existe dialog, c─â toate au ceva de spus celorlalte despre ┼úinta care le mobilizeaz─â. ├Än 1893, la Chicago se reune┼čte un Parliament of the World Religions, unde, ca de la o tribun─â interna┼úional─â, reprezentan┼úi ai fiec─ârei religii ├«┼či fac cunoscut─â tradi┼úia. La Paris, nou ├«nfiin┼úata sec┼úie de ┼čtiin┼úe religioase de la ├ëcole Pratique des Hautes ├ëtudes organizeaz─â, ├«n 1900, primul Congres interna┼úional de istorie a religiilor.

De-a lungul secolului XX, atitudinea Bisericilor a evoluat ┼či ea. De la diversitatea religioas─â acceptat─â ca o ÔÇ×stare de faptÔÇť, unii teologi ajung la o reflec┼úie care o prive┼čte ca pe o ÔÇ×stare de dreptÔÇť, av├«nd substan┼ú─â spiritual─â, ba chiar ├«nvestire divin─â. A ap─ârut astfel o ÔÇ×teologie cre┼čtin─â a pluralismului religiosÔÇť (Jacques -Dupuis, 1997) care ├«ncearc─â s─â tematizeze sensurile pe care diversitatea credin┼úelor le poate avea pentru cre┼čtinism. Cum poate fi ea explicat─â, justificat─â, ├«nt├«lnit─â ├«n cadrul tradi┼úiei, al g├«ndirii cre┼čtine? A ├«mbina fidelitatea fa┼ú─â de propria credin┼ú─â cu ospitalitatea ├«n┼úelegerii fa┼ú─â de diversitate: iat─â ceea ce ├«┼či propune o atare teologie, care ajunge s─â ├«ntemeieze pluralismul ÔÇ×pe bog─â┼úia ┼či pe diversitatea supraabundent─â a automanifest─ârii lui DumnezeuÔÇť.

Mai curajos ├«nc─â, dominicanul Claude Geffr├ę a propus de la sf├«r┼čitul secolului XX (nu f─âr─â a ├«nt├«mpina reticen┼úe oficiale) o ÔÇ×teologie interreligioas─âÔÇť. Din punctul de vedere al acestui demers, fiecare religie e concentrat─â asupra unui aspect al revela┼úiei (f─âr─â a neglija, desigur, ├«ntregul acesteia). A dialoga colegial ├«nseamn─â a scruta teme ale credin┼úei proprii pe care accentul central din alt─â religie le poate pune mai viu ├«n lumin─â. Dialogul cu islamul, de pild─â, poate ├«ndemna teologia catolic─â s─â tematizeze mai proasp─ât ÔÇ×perspectiva eschatologic─âÔÇť ┼či, ca atare, ÔÇ×prezen┼úa lui Christos ├«n lumina parusiei saleÔÇť, de la sf├«r┼čitul timpului. Acela┼či dialog ar putea provoca g├«ndirea islamic─â s─â se ├«ntrebe asupra unei concep┼úii monolitice a lui Dumnezeu, care risc─â s─â treac─â cu vederea dinamica intern─â a Unit─â┼úii supreme (cf. Claude Geffr├ę, De Babel ├á Pentec├┤te. Essais de th├ęologie interreligieuse, 2006). Iat─â care ar putea fi profitul teologic al diversit─â┼úii. ├Än ├«nt├«lnirea cu celelalte religii, g├«nditorii fiec─âreia ar fi provoca┼úi s─â identifice acele zone pe care, ├«ntr-un moment al istoriei, le las─â ├«n penumbr─â c├«nd ├«┼či g├«ndesc/interpreteaz─â propria doctrin─â. Ar fi ├«ndemna┼úi s─â g├«ndeasc─â mai viu ceea ce face parte din propria credin┼ú─â. ├Än acest caz, dialogul religiilor nu urm─âre┼čte ┼či nu duce la sincretisme, ci este colegialitate doctrinar─â pentru cunoa┼čterea Unului divin. Fiecare ├«┼či tematizeaz─â mai intens propria religie, pe l├«ng─â faptul c─â d─â m─ârturie pentru universalitatea Celui care le e ┼óint─â.

Dar nu numai teologul poate profita de diversitatea religioas─â, ci ┼či privirea spiritual─â a oric─ârui credincios. Pluralismul poate st├«rni/cere perspicacitatea ochiului interior, rafinarea privirii spirituale. Christos transcendent ┼či ├«ntrupat nu e prezent doar ├«n norme confesionale, ├«n forme religioase instituite, ├«n afirmativul istoriei. Universala lui prezen┼ú─â e paradoxal─â: str─âlucitoare, dar ┼či ascuns─â; suveran─â, dar ┼či discret─â; explicit─â, dar ┼či greu de discernut. E o prezen┼ú─â care contrariaz─â mereu m─ârginirea modului nostru de a-l privi, care ne incit─â s─â i descoperim inepuizabila noutate. P─ârintele Andr├ę Scrima, monah ┼či universitar ortodox, vorbea despre distan┼úa ├«ntre Christos ├«n adev─ârul lui dumnezeiesc ┼či Christos conceput de noi, potrivit limit─ârilor omene┼čti. El invoca locul Judec─â┼úii din Matei, cap. 25, unde Christos afirm─â: ÔÇ×S├«nt acolo unde voi nu m-a┼úi c─âutatÔÇŽÔÇť ÔÇ×Judecata din urm─âÔÇť, spunea Andr├ę Scrima, ÔÇ×nu e dezv─âluire doar a faptelor, ci ┼či a sensibilit─â┼úii noastre de a-l percepe pe Christos acolo unde El nu e declarat. Or, ┬źacolo┬╗ Christos este inclus ┼či e inclusiv; nimic nu r─âm├«ne ├«n afara luiÔÇť (ÔÇ×Un test de la cap─ât al faptului religiosÔÇť. Andr├ę Scrima ├«n dialog cu Andrei Ple┼ču). A-┼úi ascu┼úi privirea, a p─âtrunde ├«n zonele inevidente, subtile, paradoxale ale prezen┼úei lui Christos nu e un avantaj ne├«nsemnat, iar la el poate contribui spectacolul diversit─â┼úii religiilor. Con┼čtiin┼úa universalit─â┼úii Lui poate fi astfel rafinat─â ├«n fiecare dintre noi.

Ast─âzi ne izbesc mai degrab─â integrismul, violen┼úa unor mi┼čc─âri religioase islamice. Ne izbe┼čte, pe de alt─â parte, uitarea Occidentului fa┼ú─â de religia care l-a modelat. ┼×i cele dint├«i, ┼či cea din urm─â se situeaz─â ├«ntr-un univers plan, lipsit de respira┼úie pe ├«n─âl┼úimea realului. Ignorarea occidental─â a religiosului e mai franc─â, se dispenseaz─â de orice referin┼ú─â la divin. Extremismul, ├«n schimb, face din credin┼ú─â ordine disciplinar─â, regim penitenciar. Dincolo de aceste fenomene, spectacolul religiilor continu─â s─â r─âm├«n─â ├«n fa┼úa noastr─â ca o amintire a modelului vertical de lume. Noutatea cu care vin t├«rziu modernii ├«n fa┼úa acestei amintiri este demnitatea, recunoscut─â, a diversit─â┼úii. Angajarea religioas─â e ├«ndemnat─â astfel s─â fie corelativ─â, ├«ntr-un grad sau altul, cu con┼čtiin┼úa c─â celelalte tradi┼úii converg c─âtre aceea┼či transcenden┼ú─â vie.

Iar dac─â accept─âm convergen┼úa religiilor, dac─â admitem c─â religiile s├«nt expresiile de sine ale unui Acela┼či, atunci vom fi ├«n stare s─â vedem ├«n diversitatea religioas─â un reflex al majest─â┼úii Lui. ├Än libertatea cu care El se manifest─â ├«n religii vom percepe ceva din libertatea Lui increat─â.

Religiile, expresii ale Unului divin, radiaz─â ├«nf─â┼úi┼č─ârile unui chip care e dincolo de tr─âs─âturi. Nu vom avea presim┼úirea acestui chip de o ame┼úitoare simplitate privind mul┼úimea expresiilor lui religioase? Nu e diversitatea religiilor o sugestie, imediat perceptibil─â, a infinitei Lui bog─â┼úii interne? 

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Foto: Inquam photos, Raul Stef

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.
E cool să postești jpeg
Discursul populist (sau cine mănîncă poporul?)
Prin compătimire, le este indus oamenilor un sentiment de victimizare care, mai apoi, este zgîndărit, pînă la transmutarea acestuia în furie.
Despre via╚Ťa filosofului  Un scenariu inactual jpeg
Despre via╚Ťa filosofului. Un scenariu inactual
├Än cazul filosofilor, aten╚Ťia cu care le este citit─â ╚Öi judecat─â biografia este mai mare dec├«t ├«n cazul scriitorilor sau pictorilor.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Roua învierii
Din prospe╚Ťimea natural─â a dimine╚Ťii, roua trece ├«n registrul auroral al vie╚Ťii spirituale, care are nevoie de speran╚Ťa eficace a ├«nceputurilor ╚Öi a re├«nnoirii.
Zizi și neantul jpeg
Educa╚Ťie religioas─â
├Än copil─ârie nu ╚Ötiam ce se serbeaz─â de Pa╚Öti. ╚śtiam c─â se vopsesc ou─â ro╚Öii ╚Öi chiar, mai t├«rziu, c─â vine Iepura╚Öul.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Au apărut: artist multimedia, barista și expert în prăjirea cafelei.

Adevarul.ro

image
Colosul cenu┼čiu. Ce ascunde muntele de zgur─â, una dintre cele mai mari halde din Rom├ónia VIDEO
În vecinătatea combinatului siderurgic din Hunedoara, se află una dintre cele mai mari halde de zgură din România.
image
Un ┼čofer a r─âmas f─âr─â permis ┼či a fost amendat dup─â ce a sunat la 112 ca s─â anun┼úe c─â este ┼čicanat ├«n trafic
Un apel la 112 a luat o turnur─â nea┼čteptat─â pentru un b─ârbat de 37 de ani. Acesta apelase serviciul de urgen┼ú─â ca s─â anun┼úe c─â un ┼čofer ├«l ┼čicaneaz─â ├«n trafic, pe raza comunei br─âilene Viziru.
image
Afacere de milioane de euro l├óng─â un radar ce comunic─â direct cu baza Deveselu. ÔÇ×Nu s-a cerut avizul MApNÔÇŁ
MApN a dat in judecată Consiliul Judeţean Dolj după ce a autorizat construirea unui depozit in zona radarului din localitatea Cârcea. Instalaţia militară este importantă pentru apărarea aeriană a României. În spatele afacerii stă chiar primarul din Cârcea.