Paradisuri obligatorii

Publicat în Dilema Veche nr. 968 din 27 octombrie – 2 noiembrie 2022
© wikimedia commons
© wikimedia commons

Nu e de mirare că Iranul furnizează dronele cu care regimul Putin atacă civilii şi infrastructura din Ucraina. Dictaturile isterizate îşi simt afinitatea, se adună, se susţin una pe alta. Pînă şi discursurile lor religioase au sminteli comune. Patriarhul Kiril le promite mobilizaţilor ruşi că, dacă vor muri la „datorie”, participînd la barbaria invaziei, „vor fi spălaţi de toate păcatele”. Ayatollah-ii îi silesc pe iranieni să se supună unei legi penitenciar islamiste ca să aibă asigurată viaţa de veci. Propaganda totalitară nu are, nici de o parte, nici de alta, şovăieli să trateze discreţionar întregul real: cel de aici şi cel de dincolo. Dacă fantasmele dictaturii o cer – fie ea de vocabular ortodox ori musulman –, Dumnezeu trebuie să i se supună, să aloce raiul celor desemnaţi de putere. A numi un asemenea regim „teocraţie”, ca în cazul Iranului, e o glumă, o batjocură. Alături de populaţie, Dumnezeu e inclus în sistem, e socotit doar un executant la ordinele regimului. 

Tînărul Shervin Hajipour a înregistrat acum cîtăva vreme un cîntec care exprimă revolta izbucnită în Iran şi care a devenit unul dintre imnele ei (cf. Le Monde, 15.10.2022). Baraye“ („Pentru”, în persană) e titlul piesei. „Pentru ce” ne-am revoltat? „Pentru lozincile goale de sens, pentru paradisul obligatoriu” – sună versurile, inspirate de mesajele online ale tinerilor iranieni. Ele denunţă demagogia religioasă pusă în operă de „poliţia moravurilor” care reprimă sălbatic demonstraţiile, care omoară în bătaie adolescente contestatare. Cuvintele cîntecului indică bine microbii pe care fundamentalismul îi infuzează într-o credinţă, cei care, exacerbaţi în Iran, au ajuns o otravă nu numai pentru societate, ci şi pentru credinţa însăşi: religia scoborîtă la ideologie şi o credinţă căreia i se retează libertatea. Cu ei ameninţă fundamentalismul, fie el sîngeros extremist ori instalat/acceptat în societate, fibra vie a credinţei, metabolismul ei, înţelegerea ei creatoare. 

Sînt viruşi care pîndesc mereu, de-a lungul istoriei, orice tradiţie religioasă. Care au fost mereu criticaţi, combătuţi de cei dotaţi cu discernămînt, de oamenii experienţei spirituale. Formalismul, interpretarea literalistă, religia ca sistem închis de învăţături, ca lege comportamentală impusă, toate intră în sfera religiei ideologizate, private de fermentul decisiv al libertăţii.                        

Alături de alţi specialişti în materie, Annemarie Schimmel (Mystical Dimensions of Islam) amintea că, în secolul al X-lea deja, legea musulmană şi reflecţia asupra ei începeau să se sclerozeze. „Investigaţia liberă a surselor legii (ijtihad) în chestiuni deja decise nu a mai fost permisă”. Punctele care fuseseră lămurite prin discuţii între diferitele autorităţi şi şcoli ale islamului au fost, de atunci înainte, proclamate drept imuabile, transmise literal de-a lungul generaţiilor următoare într-o atmosferă anistorică, nerealistă. E o „fosilizare” care provoacă, printre alţi factori, dificultăţile gîndirii musulmane în faţa modernităţii, care legitimează scandalul minorării femeilor şi stîrneşte confruntările în jurul vălului, acum sîngeroase în zonele islamiste. Dar nu doar atît. E o scleroză care poate mina însăşi vitalitatea credinţei musulmane. O afirma, printre alţii, în secolul al XI-lea, Al-Ghazali, autoritate foarte respectată a tradiţiei. El declara: „Cei preaînvăţaţi în privinţa formelor rare de divorţ nu-ţi pot spune nimic despre cele mai simple lucruri ale vieţii spirituale”. Al-Ghazali a studiat şi a predat cu înalt prestigiu ştiinţele religiei. Dar la un moment dat a luat calea contemplativă a sufismului şi a judecat aceste ştiinţe din unghiul funcţiunii lor propriu-zis spirituale. Savant de renume şi mistic moderat, el nu a fost atacat din pricina criticilor sale. Dar alţi sufiţi, mai pasionaţi, au plătit cu preţul vieţii, al persecuţiilor, al exilului, protestele faţă de scleroza care mina islamul: concentrarea pe aspectele exteriorioare ale legii, conivenţa juriştilor cu puterea politică, înstăpînirea lor asupra vieţii credincioşilor.  

Prin propagandă ori represiune, ideologia vrea să instituie în societate şi în mentalul comun o pseudo-realitate, o „realitate-discurs”, fantasmă simplificatoare, mecanică, pretins perfectă. În cazul religiei scoborîte la ideologie, categoriile şi vocabularul religios slujesc cu prestigiul lor acestei realităţi-discurs impuse insidios ori brutal realităţii totale, de aici şi de dincolo.      

În interpretarea sa privind parabolele evanghelice, Andrei Pleşu dedică un capitol tocmai fapului că tipul de limbaj folosit acolo de Iisus dinamitează orice ispită de a trata simplist şi plat mesajul christic: „Parabola ca subminare a indeologicului”. Rostind – şi cuprinzînd El însuşi – realitatea densă a Împărăţiei, Iisus se adresează varietăţii umane, libertăţii omului, capacităţii lui de a-şi spori înţelegerea. Solicită participarea creatoare la mesajul său, fără a-l impune nimănui. Iisus nu oferă scheme explicative, reţete de credinţă. Dimpotrivă, spune Andrei Pleşu: parabolele Lui dislocă auditoriul din confortul accepţiunilor statice, îl porneşte pe drumul înţelegerii, complică temele credinţei, le indică tensiunea, adîncimea. Interpretarea pe care Andrei Pleşu o dă parabolelor ilustrează abundent şi rafinat tocmai itineranţa interioară pe care Iisus o propune persoanelor, preluate în nesfîrşita diversitate a profilurilor lor. Judecata lui Iisus „e întotdeauna adaptată la cazul individual, în dialog cu bogăţia lumii şi cu inepuizabilul condiţiei umane... Asistăm, credem, la cea mai radicală destructurare a «ideologicului» din zorii culturii şi civilizaţiei europene” (Parabolele lui Iisus. Adevărul ca poveste).

Atent la stilul christic, comentariul său denunţă „căderile în ideologic” care nu încetează să ne pîndească, analizează cazurile unei credinţe reduse la activism nereflexiv, la stindard identitar, la instrument de luptă.

Aşa cum arată Andrei Pleşu, limbajul folosit de Iisus îmbină – cu graţia divinului – atenţia faţă de adevărul transcendent şi atenţia faţă de libertatea umană. Parabolele apar ca „văl” al adevărului ultim. Pentru cei aflaţi în căutare spirituală, vălul indică realitatea de dincolo de el, cheamă într-acolo. Pentru cei indiferenţi ori potrivnici, vălul e piedică, ecran, obstacol. Pentru cei nepregătiţi ori doar virtual disponibili, vălul se menţine ca o membrană care aşteaptă să fie solicitată. 

Din nefericire, asistăm astăzi la extreme „căderi în ideologic” ale religiilor. Cu discursuri smintite despre „paradisuri obligatorii”, ele provoacă sau susţin persecuţia, crimele, barbaria. Dar şi în Ucraina, şi în Iran, ele se izbesc de o rezistenţă eroică, de refuzul lor, pentru care e plătit cel mai mare preţ.

Anca Manolescu este cercetător în domeniul antropologiei religioase.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Belgrad și fiorul balcanic
Și mie mi-a plăcut la Belgrad, am regăsit aici „fiorul balcanic” de care m-am îndrăgostit.
E cool să postești jpeg
Negustorii de timp
„Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”
p 20 Leviatan jpg
Pe urmele lui Iov
În Biblie, însă, realul nu se reduce la o lume plană, somnolentă, cufundată în necazuri, în nevoi, în cotidian.
Theodor Pallady jpeg
Prietenii latini ai Bizanțului
Împărțirea tîrzie a Imperiului Roman între Orient și Occident n-a subminat unitatea Bisericii creștine, cel puțin pînă la Marea Schismă din 1054, agravată ulterior prin Cruciada a IV-a și eșecul sinoadelor unioniste de la Ferrara-Florența.
Vake Park, Tbilisi City, Georgia Country, autumn Season 05 jpg
Toamnă tristă
Printre blocurile din cartier, vîntul spulberă frunzele care, din cauza secetei, se amestecă rapid cu praful străzii și cu molozul rezultat în urma nenumăratelor și interminabilelor lucrări la infrastructură.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Școlile din Texas le oferă gratis părinților truse DNA pentru ca copiii acestora să poată fi mai ușor identificați în cazul în care vor fi împușcați sau desfigurați în vreun atentat la școală. Orice, numai să nu interzică armele.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce mai zice gura lumii?
Am dat acest șir nesfîrșit de exemple pentru că alte vieți nu cunosc, dar gura lumii e aceeași pentru toți, iar mie mi-a păsat de ea peste măsură.

Adevarul.ro

Parasutistii comemorati la Jilava FOTO Fundatia Gavrila Ogoranu crop jpg
Cine sunt luptătorii anticomuniști parașutați de SUA în România. Unii au trădat și au trăit cu identități false
Între anii 1951-1953, mai multe avioane militare americane au survolat România ocupată de sovietici, parașutând oameni pregătiți să întărească rezistența anticomunistă.
bautura - sticla vin - mahmureala FOTO 123RF
Cum previi mahmureala. Capcane când bei la o petrecere, ce e interzis și de ce trebuie să mănânci înainte
Cu cât bei mai mult, cu atât starea de mahmureală va fi mai accentuată. Ca să nu ajungi în această situație trebuie să știi ce să consumi, dar mai ales cât. De asemenea, e important să nu amesteci licorile.
rachete patriot
LIVE TEXT | Război în Ucraina. Medvedev amenință NATO că va deveni o țintă dacă livrează sistemul Patriot Ucrainei
Este a 280-a zi de la începutul războiului în Ucraina. Volodimir Zelenski vorbește din nou despre crearea unui tribunal special pentru judecarea faptelor săvârșite de ruși încă de la anexarea Crimeei din 2014.

HIstoria.ro

image
Trezirea naționalismului în Balcani
Vreme de secole, populațiile din Balcani au trăit în cadrul unor state multietnice, dinastice. Acest lucru nu a determinat însă o omogenizare, fiecare populație fiind conștientă, însă, de faptul că vecinii ei vorbeau o limbă diferită, practicau altă religie și aveau un stil de viață diferit.
image
Rusia, pământul sfânt al Iluminismului francez
Emergența rapidă a Rusiei ca mare putere europeană s-a petrecut într-o perioadă în care gânditorii Iluminismului european chestionau teme fundamentale, legate de natura societății și a guvernului: care este cea mai bună formă de guvernare, autocrația sau guvernul reprezentativ
image
Planul în 10 puncte de comunizare a României din martie 1945
În timp ce Armata Română participa, alături de cea sovietică, la luptele din Ungaria și Cehoslovacia, partidul comunist, încurajat de Moscova, dădea asaltul final pentru acapararea puterii.