O conversație pe Mess

Publicat în Dilema Veche nr. 802 din 4-10 iulie 2019
O paralelă inegală jpeg

Mă interesează oamenii și felul în care gîndesc. Dialogul cu semenii rezolvă agenda zilnică, dezvăluie mentalități, apropie sau ratează miza conviețuirii civilizate, căci deschide monada fiecăruia către o rețea de semnificații împărtășite. Mai nou, mesageria electronică asociată platformelor de „socializare“ ne permite conversații cu persoane care „apar“ de nicăieri, pe care nu le cunoaștem în viața reală, dar care ne pot deveni interlocutori de cîteva minute. Vă descriu azi un asemenea dialog, iscat dintr-o întîmplare: un om dintr-o comună năsăudeană a făcut următorul comentariu la o postare de-a mea, redistribuită de cineva care mă citește: „Credeți ce spune acest evreu simpatic?“

Am intrat mai întîi pe pagina sa, pentru a-i descoperi profilul: cuadragenar, rasist, naționalist, admirator al lui Antonescu și, așa cum avea să-mi mărturisească, sigur de faptul că Nicolae Ceaușescu a fost  – „95%“ – un mare patriot. După o primă serie de insulte nemestecate, pe calapodul atacurilor împotriva intelectualilor pro-occidentali din „anii urii“ (cei în care USL a distrus ordinea politică simili-democratică din România), insul mi-a declarat că a studiat Teologie-Litere la Cluj, că provine dintr-o familie greco-catolică, dar că a revenit la ortodocși… În primă instanță, înainte de a mă invita la… o bere (cum am fi putut sări de momentul caragialesc al dezbaterii?), m-a acuzat că am făcut mult rău țării, alături de „Pleșu, Patapievici, Liicheanu (sic!) și Boia“, trădînd solul sfînt al patriei care ne-a hrănit.

Din cauza asta va fi fost el nevoit să trăiască șapte ani în Anglia și Irlanda, de unde a revenit recent. Presupun că a revenit înfrînt, umilit, căci n-a reușit să se integreze în acele state sofisticate, derutant pluraliste, unde – zice el însuși – „noi sîntem confundați cu țiganii“. În realitate, aveam în față un om relativ instruit, căzut în idolatria etnocentrismului orto-legionaroid, pe calapodul „Cîntării României“ (mi l-a lăudat, extaziat, pe A. Păunescu). Un om care „nu se consideră ratat“, dar se poartă de parcă o mînă de căpcăuni, ipostaziați ca dușmani ai poporului (deci și ai săi personali), i-ar fi răpit șansa de a fi fericit, împlinit, echilibrat sufletește și productiv. Intelectualii! În pofida acestei „logofobii“, cetățeanul ținea constant să-mi demonstreze că e și el un soi de intelectual, chiar dacă tatăl său a fost muncitor. „Îmi sînteți simpatic! Dar… sînteți din cealaltă strană! Adversar! Sînteți anti-români! Veți jubila la toate necazurile României!“

Am încercat să-i vindec antisemitismul nu prin faptul că eu nu sînt evreu (și că aș fi putut fi, fără să mă schimb în vreun fel), ci amintindu-i genealogia davidică a Mîntuitorului și faptul, obiectiv ironic, că el însuși poartă numele unui profet vechi-testamentar. Mi-am dat seama că nu va renunța vreodată la clișeele conspiraționiste, contra „iudeo-masoneriei“, de vreme ce doar prin ele își poate raționaliza percepția asupra lumii înconjurătoare. De fapt, ciudatul meu interlocutor e un om singur, care-și îngrijește tatăl (87 de ani și suferind de Alzheimer). Știe că „toate televiziunile sînt aservite politic“, nu are încredere în nici un partid, idealizează o țară mitologică, desprinsă din manualele comuniste de istorie, fardată protocronist, și caută vinovății abstracte, gata oricînd să mute ținta sau să lungească lista.

Nu iau în derîdere faptul că acest dialog cam dadaist s-a încheiat într-o notă irenic-pioasă („Lăudat fie Iisus și Fecioara Maria“ & „Doamne ajută!“). Acest final mi-a arătat că numai Dumnezeu ne poate reconcilia, tocmai pentru că trăim într-o societate cu funcția civică dezafectată și mai ales plină de compatrioți solitari, chinuiți de disonanțele cognitive produse prin experimentele manipulatorii ale rețelei secu-pecereriste. Interacțiunea pe care am relatat-o mai sus m-a plonjat într-o speranță echivocă, dublată de o tristețe grea. Căci ce pot cu adevărat să fac pentru a tămădui dezastrul sufletesc și mental din persoana unui conațional care crede că i-am greșit?

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Vacanţe de coşmar pentru zeci de mii de turişti blocaţi într-o staţiune. O familie susţine că trebuie să dea 26.000 de dolari pentru o săptămână de cazare
Vacanţele în oraşul turistic Sanya de pe insula tropicală Hainan din China au devenit un coşmar în acest weekend pentru zeci de mii de turişti care au rămas blocaţi acolo brusc, după ce autorităţile chineze au impus lockdown din cauza a peste 1.200 de cazuri de Covid-19.
image
EXCLUSIV Bărbatul cu probleme psihice care şi-a măcelărit familia, în Argeş, nu mai fusese evaluat de o comisie din 2004
Bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care a masacrat cinci membri ai familiei şi avea probleme psihice nu a mai fost evaluat de către o comisie de specialitate de acum 18 ani, legislaţia fiind una extrem de permisivă.
image
EXCLUSIV Autorul masacrului din Argeş suferă de schizofrenie. Psihiatrul său: „Avea relaţii strict cu familia“
Viorel L., bărbatul de 53 de ani din comuna argeşeană Bascov care şi-a masacrat familia, suferea de mai mult timp de schizofrenie şi urma un tratament medical. Bărbatul nu avea un loc de muncă şi stătea în majoritatea timpului în curtea casei, fiind o persoană izolată.

HIstoria.ro

image
Pacea de la București (10 august 1913): „Ne-am jucat de-a Congresul de la Viena”
O sursă interesantă despre evenimentele anilor 1912-1913 o reprezintă însemnările celor două personalități ale Partidului Conservator – Titu Maiorescu și Alexandru Marghiloman. Jurnalele celor doi sunt caracterizate de un veritabil sincron.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.