O carte de căpătîi

Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
Theodor Pallady jpeg

Deși pătrunde în arena noastră intelectuală cu o „mică” întîrziere de șapte decenii, volumul lui H. Richard Niebuhr – Christ and Culture (1951), publicat la editura orădeană Casa Cărții (2021), în traducerea lui Teofil Stanciu și cu un riguros studiu introductiv datorat lui Daniel Barbu – are toate datele evenimentului editorial demn de acest nume. Textul moralistului de la Yale University – unul dintre cei mai influenți teologi americani ai veacului trecut – și-a construit o posteritate cu ecouri uneori polemice, dar niciodată stinse. Avem sub ochi o sumă de teologie a culturii, influențată de operele unor Paul Tillich, Karl Barth și Ernst Troeltsch, adică o descălecare germanică în universul evanghelic din SUA, căruia avea să-i confere, în freneticii ani postbelici, un binevenit certificat de maturitate doctrinară.

Cristos și cultura prezintă o gramatică situațională a relațiilor posibile dintre cei doi termeni: primul – transcendent și anistoric, deși catalizator de istorie – a fost, după cum caută să demonstreze autorul, amplasat în felurite raporturi spațiale cu faptul social total al producției simbolice. Pentru Niebuhr (1894-1962), cultura – unită cu civilizația – include toate sursele sensului existențial și comunitar, dincolo de tehnici, suporturi și domenii cognitive. Sînt deja faimoase (și vor fi tot mai frecvent citate la noi) aceste cinci raporturi posibile: Cristos împotriva culturii, al culturii, Cristos deasupra culturii, Cristos și cultura (într-o relație paradoxală) și Cristos care transformă cultura. Tot atîtea „tipuri ideale” weberiene, aceste categorii au o valoare indicativă, niciodată complet întrupată în psihologia religioasă a indiviziilor sau în comportamentul și strategia mundană a grupului lor eclezial de apartenență. Viața socioculturală & spirituală concretă implică temporare hibridări, alternanțe și suprapuneri tactice, pe care Niebuhr le depistează atît în curentele teologice (pe epoci și zone confesionale), cît și în biografia personalităților care au punctat, orientat, reformat sau dinamizat istoria creștinismului. Cele cinci „cazuri” acoperă însă toată gama opțiunilor posibile, de la cele radical ascetice, milenariste și apocaliptice pînă la cele burghez-conformiste, liberale și „patrimoniale”. Cu multă erudiție, precizie ideatică și anvergură hermeneutică, teologul american dovedește la tot pasul că Isus Cristos (după grafia adoptată în traducerea comentată aici) este nu doar Dumnezeul-Om al unui creștinism plural, ci referința supremă a modului în care, de două milenii, ne înțelegem condiția metafizică, orizontul istoric, misiunea axiologică, finalitatea morală, conviețuirea, libertatea și creativitatea.

Scrisă fără partizanate confesionale, cartea lui H.R. Niebuhr va ajuta toate Bisericile din România să recupereze/asimileze critic miezul teologiei veacului XX, de care desigur că tot comunismul le-a forțat să se țină departe. Cum era firesc, BOR a recuperat cu prioritate, în ultimele trei decenii, valorile patristicii și teologia ortodoxă modernă, apărută în diaspora rusă, greacă, sîrbă sau românească. Acum Biserica majoritară include în cataloagele principalelor sale edituri și teologi, istorici, antropologi sau dogmatiști din aria catolică și protestantă. Se constituie astfel un patrimoniu „ecumenic” al reflecției teologice din ultima sută de ani, cînd numai în afara Ortodoxiei geografice s-a putut da o replică istorismului, marxismului, relativismului etic, deconstrucțiilor și demitologizărilor scientiste sau nihiliste, manifestate în agora secular-democratică. Replică, dacă era cazul și existau argumente. În fapt, teologia lumii occidentale a fost inevitabil impregnată cu ethos-ul filozofic al veacului, ca în toate epocile trecute. Acum, printr-un soi de sincronizare retroactivă, pendula e repusă la ora exactă, cu efecte fecunde, menite să actualizeze conceptual o agendă care risca, altminteri, să rămînă blocată în anii 1930 (cînd Ortodoxia românească, încă slobodă, prelua sinteza neo-patristică a rușilor din exilul antisovietic). Dacă tot am schițat cronica de față, țin să mărturisesc, în final, că înclin spre ultima „rubrică” din clasificarea lui Niebuhr, și anume cea în virtutea căreia Fiul Omului transfigurează, pînă la sfîrșitul timpurilor, fizionomia culturilor umane.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

958 8 Lorin Niculae jpg
Zece școli de arhitectură pentru satele românești
Este deci momentul să înțelegem și, eventual, chiar să redescoperim și noi valoarea satului pentru arhitectura românească și să acționăm în consecință.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și feminități
Sigur, era și un mod de confirmare a feminității. Feminitate nu tocmai celebrată în perioada de atunci. Sloganul „femeia la cratiță”, care ne scoate din sărite în ziua de azi, era, pe atunci, în general, realitate. Excepțiile erau puține și rămîneau strict excepții.
p 20 WC jpg
Merită Joe Biden împărtăşania?
Dezbaterea în cauză a putut stîrni, iată, o reflecţie creştină cu multe dimensiuni: raport între credinţă şi laicitate, conştiinţă şi libertate a persoanei credincioase, stil de comunicare a tematicii creştine între dictat normativ şi călăuzire a credinciosului în drumul lui spiritual şi etic.
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg
Corp păgîn și trup creștin
Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Să forțezi o femeie să nască și apoi să crească acel copil este o formă de sclavie. Nașterea forțată nu poate fi numită drept la viață”
Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“

Adevarul.ro

image
Preţurile petrolului continuă să crească. La cât ar putea ajunge până la sfârşitul anului şi cu cât au scăzut stocurile
Preţurile petrolului au crescut joi cu aproximativ 4%, deoarece datele solide privind consumul de combustibil din SUA şi aşteptările de scădere a livrărilor ruseşti au compensat temerile că încetinirea creşterii economice ar putea submina cererea, transmite Reuters.
image
NBC News: Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu meargă la serviciu vineri, pe fondul îngrijorărilor cu privire la un incident planificat
Rusia i-ar fi instruit pe angajaţii centralei nucleare Zaporojie să nu se prezinte vineri la lucru, au confirmat în exclusivitate serviciile secrete militare ucrainene pentru NBC News.
image
De ce folosesc românii voucherele sociale pentru alcool şi ţigări. Ce spun sociologii şi psihologii
Ministrul Proiectelor Europene a anunţat că voucherele sociale blocate pentru că beneficiarii au cumpărat cu ele tutun şi alcool vor rămâne aşa până la următoarea tranşă de bani pe care statul o va livra. Experţii atrag însă atenţia că din coşul de c...

HIstoria.ro

image
Prea multe crize pentru o singură planetă
Luna în care vin scadenţele nu e niciodată plăcută, dar, când toate notele de plată se strâng în aceeași zi, ea este greu de depășit. Și ziua aceea pare să fi sosit, la nivel mondial.
image
Una dintre cele mai mari bătălii de tancuri din istorie, în Historia de august
Născut în vara anului 1943, mitul despre bătălia de la Prohorovka a rezistat timp de mai multe decenii, deoarece sovieticii au avut toate motivele să preamărească și să se laude cu victoriile obţinute.
image
Cum a ajuns Vlad Țepeș ostatic la Înalta Poartă
Pacea semnată în 1444 între unguri și turci îl prevedea și pe Vlad al II-lea Dracul.