Muzică și manuscrise la Sibiu

Publicat în Dilema Veche nr. 902 din 22 – 28 iulie 2021
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg

Amintind în titlu compozițiile experimentale ale lui György Ligeti, festivalul Musica ricercata de la Sibiu (23-25 iulie), aflat anul acesta la a treia ediție, stă sub semnul legăturii dintre muzică și manuscrise. Grație maestrului Gabriel Bebeșelea, neobosit și inspirat cercetător al manuscriselor muzicale, programul festivalului oferă rafinamente inedite: uvertura operei La foresta d’Hermanstad (1812) de Valentino Fioravanti, compozitor prolific, gustat în epocă de Rossini și Goethe, dar și o ilustrare de către pianistul Iulian Ochescu a repertoriului tînărului Mircea Eliade, la 100 de ani de la debutul său. Muzica lui Joseph Haydn, tutelară pentru întreg festivalul, va fi prezentă atît în recitalul de harpă clasică susținut de Maria Bîldea, cît și în concertul extraordinar de închidere. Nu va lipsi nici Carl Ditters von Dittersdorf, prieten cu Mozart și Kapellmeister al episcopului catolic de Oradea Ádám Patachich, cu a sa cosmopolită Sinfonia nazionale nel gusto di 5 nazioni. Totul agrementat cu dialoguri purtate de Smaranda Bălan, Gabriel Banciu, Eugen Ciurtin, Emil Hurezeanu, Radu Vancu, în ambianța culturală a unui Sibiu care celebrează 300 de ani de la nașterea baronului Samuel von Brukenthal.

De ce muzică și manuscrise la început și final de festival? Pentru că manuscrisele din arhive și biblioteci, unde așteaptă să fie redescoperite, conțin încă lucruri noi, uneori surprinzătoare. Ele nu sînt doar urmele unui trecut de care te apropii cu detașarea calm ordonatoare a arhivistului, ci lumi-laborator insuficient explorate. Alături de creații uitate sau necunoscute, manuscrisele dezvăluie vîrstele și sedimentele unei opere, căile abandonate sau deschiderile nefructificate, o perspectivă dinlăuntrul unei creații la care publicul nu ar putea avea acces decît prin mijlocirea celor ce le studiază cu răbdare. Dirijorul Gabriel Bebeșelea are această sensibilitate și competență rară de a scoate la lumină și de a împărtăși cu pasiune ceea ce e puțin sau deloc cunoscut, ca, de pildă, oratoriul lui George Enescu Strigoii (1916), interpretat în premieră mondială în 2019 la Konzerthaus Berlin. Anul acesta, la Sibiu, va fi uvertura operei lui Fioravanti, adusă în spațiul în care fusese imaginată, probă irefutabilă a sincroniei culturale a epocii.

Mircea Eliade, ale cărui legături cu muzica au fost splendid evocate de Eugen Ciurtin într-un recent articol, pornind de la manuscrisele achiziționate de Academia Română în urmă cu numai cîteva luni, ne prilejuiește o dublă pledoarie: pentru recuperarea integrală a manuscriselor sale și pentru educația muzicală. Știm în bună parte, pe baza manuscriselor și documentelor păstrate, ce cînta la pian în prima tinerețe, ce partituri îi cerea mamei sale să-i fie trimise la Calcutta, ce conferințe susținea (de pildă, notițele pentru Muzica primitivă fac parte din lotul intrat de curînd în patrimoniul Bibliotecii Academiei). Am putea cunoaște mai multe dacă am avea acces la ceea ce a lăsat la București înainte de a pleca din țară. Nu este vorba doar despre un interes documentar, de altfel perfect legitim, ci de necesitatea reconstituirii unei arhive în absența căreia opera sa nu va putea fi nici studiată și nici editată complet și acurat.

Concertul din prima seară a festivalului de la Sibiu va aduce o perspectivă pentru mulți inedită asupra biografiei lui Eliade, dar și asupra conjuncției posibile și fericite dintre muzică și istorie în cel care studiază istoria, în special istoria religiilor, și practică muzica. Eliade nu a scris despre aceste teme expert și sistematic ca, de pildă, istoricul Antichității tîrzii Henri-Irénée Marrou (sub pseudonimul Henri Davenson). Însă, așa cum se poate desprinde din însemnările sale, și-a însoțit constant viața cu experiența unică pe care muzica o poate oferi, mai ales cînd nu este doar ascultată, ci și interpretată. Și poate că ar fi fost de acord cu reflecțiile și mărturia lui George Steiner din Errata: an examined life asupra muzicii ca modalitate de „expresie primordială a spiritului uman, mai aproape decît limbajul de necunoscutul moment al Creației”.

Bogdan Tătaru-Cazaban este cercetător în istoria religiilor. A publicat recent (împreună cu Daniela Dumbravă): André Scrima: expérience spirituelle et langage théologique, Roma, 2019.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut într-o lume în care ceea ce astăzi considerăm nevoi de bază erau, pe la sfîrșit de ani ’70 și început de ani ’80, privite drept suprastructuri. Răsfățuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea și bagheta mi s-au părut două lucruri indispensabile în Franța.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul Șarikov
Nu este vorba doar despre o lipsă de educație, ci și despre voluptatea unei agresivități manifestate zi de zi, pe rețelele de socializare, care au devenit nu doar un spațiu bun pentru defularea nervilor, ci gazdă generoasă acestei forme josnice de violență.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumină asupra imediatului
Pentru Putin şi adepţii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatanţi, sînt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poliția din Cehia este în căutarea unui hoț care are obiceiul să intre prin case, fără a se sinchisi de prezența locatarilor. Se spune că se uită la aceștia în timp ce dorm.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.

Adevarul.ro

image
Şofer omorât în bătaie la Bacău pentru că a atins din greşeală cu maşina oglinda unei dubiţe
O crimă înfiorătoare a avut loc miercuri seara pe o stradă în Bacău, după o acroşare în trafic şi un scurt scandal. Doi bărbaţi au fost deja reţinuţi, după ce victima a fost găsită pe asfalt, fără suflare.
image
O actriţă româncă adoptată de un cuplu britanic şi-a revăzut mama la 34 de ani după ce a fost lăsată într-un orfelinat
O actriţă foarte apreciată în Marea Britanie şi fostă prezentatoare la BBC Radio York şi BBC Country File Live, Adriana Ionică are o poveste de viaţă tulburătoare şi demnă de un film.
image
SARS-CoV-2 continuă să facă „pui“. Ultimul este şi cel mai infecţios
Noua subvariantă BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infecţioasă decât varianta Omicron şi provoacă deja îngrijorări în rândul specialiştilor independenţi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat „Butoiul cu pulbere al Europei” la începutul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru România, prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat după obținerea independenței a fost stabilirea graniței cu Bulgaria.
image
Controversele romanizării: Teritoriile care nu au fost romanizate, deși au aparținut Imperiului Roman
Oponenții romanizării aduc mereu în discuție, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au aparținut Imperiului Roman și care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie împărțite în două categorii: acelea unde romanizarea într-adevăr nu a pătruns și nu „a prins” și acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe rând.