Isus „indian”

Gianfranco RAVASI
Publicat în Dilema Veche nr. 947 din 2 – 8 iunie 2022
image

Se știe că o evanghelie apocrifă arabă din secolele V-VI îi prezintă pe magi ca discipoli ai zoroastrismului. Această ipoteză mi-a amintit de o lectură din trecut, potrivit căreia raporturile dintre Isus și Orient ar fi fost mult mai consistente decît reiese din Evangheliile canonice. Încă o dată, la mijloc ar fi acele evanghelii apocrife cenzurate de Biserica oficială din primele secole. Prin intermediul acestora, am avea o altă versiune nu atît asupra magilor, lucru irelevant, cît asupra sfîrșitului vieții lui Isus, dacă este adevărat că în Kashmir se cinstește chiar și un mormînt.

Subiectul lui Cristos „oriental” sau, mai precis, „indian” nu se bazează în sine pe evanghelii apocrife mai vechi, ulterioare celor canonice și deseori demne de atenție critică (un exemplu pentru toți este cel al Evangheliei după Toma, alcătuită din 114 lóghia sau „spuse” ale lui Isus, unele prezente în cele patru Evanghelii, altele necunoscute acestora, dar deseori credibile din punct de vedere istoric). Situația este foarte diferită. Dacă, de exemplu, intrăm pe Internet, dăm de zeci și zeci de pagini despre ceea ce este de obicei numit „The unknown life of Jesus Christ”. Ei bine, această „viață necunoscută” a lui Isus ar fi fost descoperită de un rus, un anume Nikolai Notovici, care ar fi găsit în 1890, într-o mănăstire budistă tibetană, un vechi manuscris ce conținea relatarea, oricum destul de confuză, a unei călătorii a lui Isus în India împreună cu mama Sa. Această relatare a fost treptat îmbogățită de alți autori care recurgeau la texte despre tradiții hinduse și musulmane cu un conținut incert și schimbător, bazat pe o documentație absolut neverificabilă, potrivit, cel puțin, criteriilor serioase de critică istorică și literară. Substanța acestui dosar destul de evanescent, transformat într-un roman de Richard G. Patton și intitulat în mod emblematic Autobiografia lui Isus din Nazaret și anii lipsă (se înțelege, față de Evanghelii), se face înțeleasă de la sine. Mort doar aparent în urma răstignirii, Isus, timp de șaisprezece ani, ar fi călătorit în Turcia, Persia și chiar în Europa Occidentală (de vreme ce tot existau atîtea texte apocrife, unii au adăugat existența, de neverificat, a altora care introduceau și Anglia, unde Isus ar fi plantat un stejar sacru), pentru a ajunge în cele din urmă în India, venerat ca un profet. Acolo ar fi murit și ar fi fost îngropat. La șaizeci de kilometri sud-est de Srinagar, în Kashmir, se află o construcție numită Aish Muqam, în traducere literară, „locul lui Isus”, și anume mormîntul Său, în care s-ar păstra bastonul Său de călătorie și al lui Moise.

Existența unor urme ale prezențelor creștine în acea regiune predominant musulmană este destul de sigură, dat fiind că treceau caravane de comercianți creștini și musulmani, cu toții legați de Cristos, chiar dacă la niveluri diferite. Nu trebuie, de asemenea, să uităm că acolo au ajuns și primii misionari creștini, care au lăsat semne ale prezenței lor, supuse apoi, cum se întîmplă adesea, la derive sincretice și degenerări legendare. Mai trebuie să semnalăm un aspect interesant care chiar se referă la textele apocrife creștine vechi. Una dintre aceste scrieri, Faptele lui Toma, relatează călătoria misionară a acestui apostol în India, unde și astăzi trăiesc comunități creștine care fac trimitere la el și care păstrează rituri proprii, specifice. Există, prin urmare, în acele ținuturi o veche dovadă creștină.

În concluzie, legendele pe care le menționam mai sus ar fi putut înflori pe un teren unde prezența creștină era foarte diferită și amestecată cu alte religii. Și, așa cum se întîmplă adesea, fluviul tradițiilor a adus cu sine materialele cele mai diferite, sporindu-le, schimbîndu-le și creînd din ele altele noi. Anumite persoane sau grupuri occidentale de orientare ezoterică s-au gîndit apoi să pună stăpînire pe aceste materiale și, cu ajutorul condimentelor misteriosului și magicului, au pregătit un produs textual adecvat gustului nu foarte rafinat al celor ce confundă religiozitatea cu magia, spiritualitatea cu ezoterismul, mistica cu miracolul, istoria cu fantezia.

(fragment din Întrebări privitoare la credință. 150 de răspunsuri la întrebările celor care cred și ale celor care nu cred, Editura Humanitas, 2011)

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.
image
Dispută într-o grădiniţă făcută cu banii statului ungar: „Pot veni şi copii români, dar educaţia va fi în maghiară”
Biserica Reformată a construit în Huedin (judeţul Cluj) o grădiniţă cu predare în limba maghiară. Un reprezentant al bisericii a precizat că grădiniţa a fost construită cu sprijin din partea  statului ungar, dar că va primi şi copii români.
image
Noi obligaţii pentru munca part-time: Angajaţii depun declaraţii în fiecare lună. Cât li se reţine din venit. Exemple de calcul
Ministerul Finanţelor a pus în dezbatere publică un proiect de ordin prin care aprobă normele de aplicare a taxării muncii part-time la fel ca pentru munca cu normă întreagă.

HIstoria.ro

image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.
image
Armele dacilor: formidabile și letale
Dacii erau meșteșugari desăvârșiți în prelucrarea metalelor, armele făurite de fierarii daci fiind formidabile și letale. Ateliere de fierărie erau în toate așezările, multe făcând unelte agricole sau obiecte de uz casnic, dar un meșter priceput putea foarte ușor să facă și arme.
image
Războiul Troian, între mit și realitate. A existat cu adevărat?
Conform legendei, Troia a fost asediată timp de zece ani și apoi cucerită de grecii regelui Agamemnon. Motivul izbucnirii Războiului Troiei ar fi fost, conform „Iliadei”, răpirea Elenei, cunoscută drept frumoasa Elena, Elena din Argos sau Elena a Spartei, fata lui Zeus și a Ledei.