Intolerabila libertate a muzeografiei lui Horia Bernea

Publicat în Dilema Veche nr. 251 din 10 Dec 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Trebuie să revin, de astă dată cu neplăcere, la subiectul Muzeul Ţăranului Român. De curînd, o comisie de audit a Ministerului Culturii a fost acolo în control. Ea a făcut desigur audit din plin, dar, dincolo de gestiune şi finanţe, s-a investit mai ales în chestiuni de fineţe, într-o hermeneutică muzeală. Cu o fineţe de bocanc, raportul ei către ministrul Culturii, adus oficial la cunoştinţa conducerii Muzeului, recomanda desfiinţarea expunerii lui Horia Bernea. Citez din raport: "Ideal ar fi ca, odată cu definitivarea lucrărilor de consolidare a clădirii, muzeul să fie pregătit cu o expoziţie permanentă nouă ca tematică, prin care să fie puse în valoare şi alte obiecte din patrimoniul extrem de valoros, de aproape 90.000 de bunuri culturale mobile, al muzeului şi, bineînţeles, cu alt mobilier pentru expunere" (mobilier conceput, bineînţeles, de Horia Bernea special pentru a susţine expunerea, pentru a-i mări expresivitatea). Nu cred că membrii Comisiei MCC ignoră diferenţa dintre audit şi hermeneutică. Dacă ar încurca domeniile, ei ar fi nu numai incompetenţi, ci un pericol pentru cultura românească şi nu mă îndoiesc că ministrul Culturii - un om al nuanţelor, al rigorii - i-ar fi îndepărtat din Minister. Om al nuanţelor, ministrul Adrian Iorgulescu linişteşte presa, alertată de noua ameninţare care paşte Muzeul european al anului 1996: e vorba doar despre o recomandare, un document fără putere oficială, iar domnia sa nu intenţionează să distrugă MŢR. Dar nimeni nu crede că el ar avea intenţia şi mai ales timpul, în ultimele lui săptămîni de ministeriat, să se ocupe atît de drastic de MŢR. Oricine îşi dă seama că "recomandarea" funcţionarilor MCC nu e decît o încercare a mării cu degetul, un program de viitor, încurajat probabil de sperate schimbări politice, aduse de alegeri. E semnalul de raliere a muzeografiei conservatoare, care continuă să creadă că etnologia şi muzeografia ei sînt un soi de învăţămînt ideologic aplicat, un discurs care conduce vizitatorii încolonaţi spunîndu-le clar ce au voie să gîndească. Toţi "pontifii Cîntării României" sînt sufocaţi de libertatea muzeografiei lui Horia Bernea, de îndrăzneala cu care ea pune în spaţiu "eseuri", problematici, perspective diferite asupra unei teme, îndemnînd vizitatorul să devină el însuşi hermeneut al materiei muzeale (desigur, nu în sensul comisiei MCC). Toţi "preoţii semidocţi ai patrimoniului", cum îi numeşte petiţia de protest a MŢR postată pe Internet, sînt iritaţi de faptul că muzeul conceput de Horia Bernea nu are etichete şi că respinge discursul-etichetă, care te lămureşte scurt şi plat ce e cu lumea ţărănească. Pe toţi îi exasperează calitatea definitorie despre care vorbea Andrei Pleşu la zece ani de la înfiinţarea MŢR, anume că "nu oferă o imagine ideologizată a ţăranului, ci propune dialogul cu structurile şi reperele civilizaţiilor tradiţionale". Pe toţi îi roade faptul că MŢR e un muzeu împotriva muzeificării. Surpriza asocierilor de obiecte şi de sensuri simbolice, frumuseţea compoziţiilor estetice, născătoare de bucurie şi de înţeles, rafinamentul şi îndrăzneala mijloacelor muzeale îi mîhnesc, îi indignează, nu-i lasă să doarmă. Acum patru ani, cînd directorul de atunci al MŢR, Dinu Giurescu, şi conducătoarea secţiei Conservare, Georgeta Roşu, au desfiinţat două săli, am crezut că este vorba doar despre nocivitatea unor cazuri izolate de istorici şi muzeografi conservatori. Recomandarea comisiei MCC dovedeşte că aceste cazuri stau în continuitatea unui întreg mediu profesional, care împînzeşte încă cu ideologia lui cenuşie instituţiile culturale de stat. O altă dovadă e atacul la adresa Institutului Cultural Român, cu tirul de audit la care e supus şi restrîngerea aproape pînă la jumătate a bugetului său. Nici ICR nu practică o demagogică politică de imagine a României. E în ton cu instituţiile occidentale de prezenţă culturală naţională în străinătate, organizează lucruri vii, neconformiste. Îi supără, aşadar, pe naţionaliştii de tribună. Revenind la Muzeul Ţăranului, au uitat oare potrivnicii lui ce campanie publică îndelungată a stîrnit mutilarea de acum patru ani? Au uitat cîţi oameni de cultură, începînd cu Andrei Pleşu, alături de apropiaţi ai lui Horia Bernea şi de admiratori ai muzeografiei sale, au protestat, determinînd demisia directorului MŢR şi, odată cu alegerea lui Vintilă Mihăilescu ca director, restaurarea celor două săli, "Ferestre" şi "Timp"? Au uitat cum presa a ţinut acest subiect în atenţia publică luni de zile? Dacă suprimarea unui fragment din expunerea Bernea s-a izbit de o opoziţie atît de eficace, cum pot ei crede că vor izbuti să suprime întreaga lui muzeografie? Ziarele au semnalat din plin actuala intenţie de distrugere. Petiţia de protest lansată de Muzeul Ţăranului a primit deja peste 2700 de semnături de vizitatori revoltaţi de agresiunea împotriva MŢR. Directorul Vintilă Mihăilescu şi echipa muzeului sînt hotărîţi să dea protestului răsunet public îndelungat şi, probabil, să facă din atitudinea comisiei MCC o temă de meditaţie culturală mai largă. Muzeografia lui Horia Bernea, configurată între 1990 şi 2000, e revoluţionară în domeniu, recunoscută ca un vîrf al muzeografiei europene actuale prin premiul "Muzeul european al anului" 1996. Kenneth Klark, distins istoric de artă şi preşedinte al Comietului EMYA, nu avea rezerve în admiraţie. Directorul general al Marelui Luvru a fost fermecat de expunerea MŢR. Ea e un reper nou în muzeografia românească, un tip de expunere care poate stîrni emulaţie. Tocmai această muzeografie e judecată drept "datată" de birocraţii patrimoniului, tocmai ea este tratată drept o simplă expoziţie temporară, tocmai ea e de aruncat la coş, ca să i se şteargă urma? Nu sînt multe instituţii în cultura românească de azi care să meargă bine. Muzeul Ţăranului s-a alcătuit sub conducerea lui Horia Bernea ca un nou stil de instituţie, modelată de autoritatea unui mare artist şi om de muzeu. Eleganţa acestui stil, libertatea lui unită cu soliditatea studiului, verva cu care îl invita pe vizitator să-i împărtăşească logica sînt lucruri rare în instituţiile de cultură româneşti. Tocmai acest stil de instituţie primeşte calificări diminuante de la o comisie MCC de audit? MŢR este unul dintre puţinele locuri culturale de arătat vizitatorului în Bucureşti, unde o mulţime de români şi de străini vin şi revin cu bucurie. Tocmai o asemenea reuşită e de suprimat? Pe deasupra, lucru poate şi mai rar, MŢR a izbutit să-şi continue fără mimetism stilul aparte, chiar după moartea lui Horia Bernea şi a Irinei Nicolau. Odată cu venirea lui Vintilă Mihăilescu la conducere, muzeul şi-a regăsit dinamismul. Ioana Popescu, directorul Direcţiei Cercetare, şi Lila Passima au completat foarte izbutit expunerea permanentă. Au loc expoziţii, colocvii şi programe europene de etnologie. Atelierele de creaţie pentru copii, tîrgurile, colaborarea cu librăria Cărtureşti, Clubul Ţăranului - cafeterie a muzeului - fac din MŢR un loc bucureştean de bună dispoziţie, de viaţă culturală europeană. Şi tocmai acest loc, cu buna lui dispoziţie culturală, trebuie anulat? Dacă nu au izbutit acum patru ani, manevrele acestea nu vor izbuti nici acum. Oamenii de cultură, presa, opinia publică (şi, e de sperat, MCC) nu vor tolera distrugerea unei valori aparte din patrimoniul cultural românesc.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
O familie de români s-a mutat, după 17 ani, din Elveția într-un sat de lângă Urziceni: „Una dintre cele mai bune decizii”
Mulți români care se întorc din străinătatea aleg să-și facă un rost în România, dar la oraș, cu la țară, unde au parte de o viață mai liniștită.
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.