În favoarea spaţiului public - (re)construcţia în vremea crizei -

Publicat în Dilema Veche nr. 275 din 21 Mai 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

A început expoziţia anuală de arhitectură a Ordinului Arhitecţilor din Bucuresţi (OAR Bucureşti). Criza se vede şi aici: raportul dintre clădiri edificate şi/ sau terminate deja în ultimul an, pe de o parte, şi proiecte nerealizate (încă?) gravitează din ce în ce mai vizibil în favoarea celei de-a doua secţiuni. La fel " şi raportul dintre pragmatismul primelor şi inventivitatea "încremenită în proiect" a celor din a doua tranşă. În fine, vom avea timp să mai comentăm arhitectura ce se face azi: în definitiv, ce altceva vom mai face pe căldura mare şi pacea aşternută peste şantiere? "De lucru" nu mai e, jucăria imobiliară nu mai are haz, investitorii şi-au luat jucăriile şi ne-au lăsat cu nostalgii. Eh, ce vremuri acelea cînd puteau publica şi jurnalele cîte un turn pe zi ameninţînd, va să zică, urbele noastre virginale! Dar, ca de obicei, prietenii de la Igloo nu ne lasă doar cu nostalgiile şi cu schiţele, ci sînt pro-activi şi pe criză. Tema Anualei de Arhitectură deştept formulată: "Public. Spaţiu public". Dincolo de găselniţa jurnalistică, titlul ne atrage atenţia asupra faptului că spaţiul public este o funcţie a publicului însuşi. Că, dacă e să protestăm de la început şi împotriva a tot ce mişcă sau miroase a dezvoltare, măcar să o facem în faze, cînd un asemenea protest are temei legal şi şanse de reuşită (dacă există şi argumente, nu numai ţîfnă protestatară). În fine, că există şi alte forme de a participa la (re)construcţia spaţiului public decît a fi contra din principiu: a negocia, prin punerea în comun de politici urbane sectoriale elaborate în grupuri de expertiză. Experţii nu se vor lega cu lanţuri de clădiri. Nici nu vă vor spune că Manhattan este oraşul cel mai îngrozitor din lume pentru că are clădirile cele mai înalte. Pe ei nu îi veţi vedea acţionînd, dezinteresat, cu inocenţă sau manipulaţi, pentru a lubrifia schimbarea de acţionariat de la Roşia Montană. Nu. Or, e mai simplu, încă, de scris "pe ficat", cîtă vreme publicul spaţiului public este încă anesteziat şi dezinformat cu sistemă, iar el se lasă. În acest context vine şi propunerea noastră, la care vă invit, dacă acest text apare aşa cum sper, la vreme, pentru ca invitaţia să aibă sens (http://www.anuala.ro/2009/ spatiul_public_contemporan). Pentru colegii de la arhitectură, o sesiune cu prietenii noştri de felurite zone de expertiză, de la Centrul de Cultură Contemporană de la Barcelona (CCCB), vineri 22 mai, începînd cu ora 9,30, la UAUIM. Pentru publicul amator, dar avizat, sîmbătă, 23 mai, de la ora 10,30, în sala Dalles, în cadrul Anualei. Expoziţia CCCB (http://urban.cccb.org/prize), deschisă în format redus în Anuală, am reuşit să o aduc la Bucureşti ca parte a unui proiect cultural finanţat de OAR din Timbrul de arhitectură şi cu eforturile lui Bruno Andreşoiu şi a colegilor săi. E un proiect colaborativ de trei ani, din care face parte itinerarea expoziţiei retrospective a premiilor CCCB pentru spaţiu public. Recomand, pentru cei interesaţi, să citească şi arhiva CCCB de texte despre spaţiul public. Ce dorim este ca, în timp, să imprimăm dezbaterilor despre spaţiul public trei dimensiuni, care sînt relativ absente pe-aici, prin patria noastră: 1) expertiza discursului; 2) interdisciplinaritatea şi 3) caracterul negociat al spaţiului public, ca rezultantă a celor două perspective anterioare, plus cotidianitatea vieţilor noastre, acelea care se consumă în atributele (bune sau rele) ale spaţiului public. De obicei, la astfel de sindrofii se invită primarele, iar domnia sa, indiferent cine umple funcţia la momentul respectiv, nu apare. Intelectualii prezenţi oftează superior şi se scufundă în vorbiri grele. De data aceasta, proiectul e diferit: invitaţiile sînt orizontale, adresate colegilor noştri din felurite profesiuni care pot contribui la formularea de politici ale spaţiului public. Abia după ce ne vom fi făcut temele şi vom fi reuşit să concretizăm astfel de politici, vom ieşi cu ele în spaţiul public şi le vom pune la mijloc, spre consultarea partenerilor din ONG-uri şi din zona decizională, a administraţiei şi a politicii. Ca urmare a proiectelor de felul acestora, veţi găsi publicate şi, deci, citabile, bune practici de altundeva (şi Barcelona este o colecţie de astfel de exemple), politici serioase de dezvoltare urbană şi proiecte de viitor responsabile. De cît de multă lume " mai cu seamă din rîndurile ONG-urilor precupate de Bucureşti " va lua cunoştinţă de calitatea premiilor pentru spaţiu public ale CCCB poate să depindă şi calitatea viitoare a intervenţiilor noastre "în favoarea spaţiului public" (cum sună titlul expoziţiei).

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.