Ibsen şi Roşia Montană

Publicat în Dilema Veche nr. 525 din 6-12 martie 2014
Ibsen şi Roşia Montană jpeg

La Paris, anul 2014, a debutat, pe plan teatral, cu o extraordinară abundenţă de mari spectacole, de aventuri şi eseuri scenice permiţînd plăcerea de a explora principalele repere europene. Azi, teatrul, în mod esenţial, la cel mai înalt nivel, a redevenit strict european – incluzînd, evident, Rusia – căci altundeva, peste mări, cum se spune, prezenţa sa e diminuată, iar uneori s-a degradat chiar. Azi, scena lumii – în sens teatral – e exclusiv europeană! Consolare pentru pierderea locului, chiar dacă doar simbolic, pe scena politică a lumii. Subsecretara americană, într-o conversaţie interceptată, pentru a-şi formula dispreţul faţă de Europa, n-a „bagat-o în p... mă-sii“, iar mai de mult, ministrul de război n-a considerat-o „veche şi prăfuită“? Europa îşi ia revanşa pe scena teatrului, satisfacţie pentru noi, aici, la Paris, noi, cei care, de cîteva săptămîni, frecventăm ceea ce ea a produs mai esenţial şi revelator ca spectacol, ca invitaţie de a reanima teatrul al cărui declin se infirmă pentru a se converti în sursă de pasiune artistică. S-a întors roata lumii...

Fără a fi simptomul unic ce poate fi invocat, diagnosticul valoric aici formulat e atestat şi de extraodinara afluenţă de public, de interminabilele cozi la intrarea teatrelor, de listele de aşteptare şi de intervenţiile ce se multiplică pentru a obţine un bilet. Totul confirmă explozia unei dorinţe generalizate de teatru ce se află la originea unei neprevăzute aşteptări... aşteptare ce suscită pasiuni, strategii, a căror concluzie sînt acele efervescenţe comunitare proprii unui public aproape „erotic“ satisfăcut. Aplauzele omogene, a căror intensitate se accentuează progresiv la capăt de spectacol, atestă într-adevăr o colectivă satisfacţie orgasmică. Nu isterică, precum în concertele de rock, ci gravă, afectuoasă şi responsabilă, căci, la teatru, spectatorul nu dispare în masa publicului, ci, individual, se asociază partenerilor de sală pentru ca împreună să-şi exprime exaltarea resimţită. Cîte asemenea seri n-am trăit în acest debut de an! Ele generează o încredere în puterea scenei de a depăşi singurătatea personală pentru a accede la comunitatea reconfortantă, graţie prezenţei comune, actori/spectatori reuniţi, mulţumită unor reprezentaţii de excepţie. Doar propunerile extreme, doar aştrii exemplari atrag! Teatrul de azi refuză mediocritatea şi singura împlinire artistică îi restituie atracţia de altădată. Ierarhie a artei, ierarhie a iubirii de teatru.

Parisul confirmă această seducţie pentru valorile confirmate, căci alături de sălile asaltate sînt nenumărate cele care rămîn goale, de unde publicul a dezertat, săli fără speranţă. Tristeţe a unei relaţii nesatisfăcute! A unei dorinţe eşuate! A unui erotism inapt de a parveni la relaţia duală care-i e indispensabilă. Îi lipseşte un partener – publicul!

Aceasta se poate explica nu doar prin neîmplinirea artistică, ci şi prin reticenţa faţă de descoperiri inedite şi de apariţia unor nume noi. Ceea ce se confirmă pentru public, constant rezervat, se infirmă printre programatori care, vigilenţi, sînt nevrotic disponibili pentru a recupera pe artistul şi echipa ce prezintă o perspectivă de reuşită. Publicul e în aşteptare de teatru, programatorii – de hrană nouă. De aici provine şi recuperarea precipitată a unor debutanţi care uneori, în mod brutal, sînt spectaculos lansaţi pentru a fi, apoi, în caz de insucces, repede abandonaţi. Nu există un mare artist marginal, capacitatea de recuperare se exersează fără iertare. Nimeni şi nimic nu-i rezistă. „L’artiste maudit est interdit.“

Care e destinul scenei moderne? O confruntare, pe de o parte, între aşteptarea publicului, procurată de prestigiul marilor nume şi performanţe, iar, pe de altă parte, atracţia programatorilor de a furniza materie primă acestei maşini de consum, pe care ei, fără încetare, caută să o alimenteze. Sfîşiere între doi termeni ce, împreună, restituie teatrului o putere pe care o credeam dispărută. Publicul o confirmă, profesioniştii o cultivă.

Am văzut în acest început de an Einstein on the Beach, în regia lui Robert Wilson, la care, acum 40 de ani, rămăseseră în sala de la Opéra Comique de-abia 100 de spectatori, în timp ce acum, la Théâtre Musical de Châtelet, mai mult de 1000 respectau o tăcere de mormînt. Spectacol de neuitat, care, în anii ’70, iniţia experienţa artei repetitive, ce, atunci, exaspera sau exalta. Acum, pe acest Einstein precursor al modernităţii l-am resimiţit ca pe un lung adagio melancolic, nonviolent, apt să ne reconcilieze, să ne reunifice interior, ca anumite muzici baroce. Am văzut şi am auzit King Size de Christoph Marthaler, la care cîntecele alternează registrele şi revelă cuvintele: totul e muzică şi spectacolul produce în noi o stare „schubertiană“, o muzică interioară... Am văzut Singur în Berlin de Hans Fallada, în regia lui Luk Perceval: epopee de cinci ore, a rezistenţei modeste, subterane, rezistenţă personală faţă de cancerul generalizat al hitlerismului, într-o Germanie fascinată şi terorizată. În seara aceea m-am gîndit cum, la Bucureşti, Mihai Creangă şi cîţiva prieteni au făcut o infructuoasă tentativă similară: aceea de a publica un număr subversiv al României libere! Am văzut Nowy cabaret de Warlikowski, unde unor tulburătoare „nuvele“ scenice, admirabil jucate, li se adăugau, în a doua parte, apelurile agresive la libertate sexuală, se experimentau limitele transsexualităţii... o provocare fizică, dar nu afectivă, cum o pretindea spectacolul. Am văzut Orchidee de Pippo Delbono, invitat la Sibiu în iunie, unde elegia doliului matern se asociază cu apelul disperat la frumuseţe şi nostalgie a revoluţiilor abandonate. Am văzut... am văzut... am văzut...

Impactul teatrului l-am resimţit însă în mod radical, intens şi violent, la Un duşman al poporului de Ibsen, pus în scenă de Thomas Ostermeier. Aici, un medic descoperă că apele unei staţiuni termale sînt poluate şi decide să anunţe public acest scandal, în ciuda opoziţiei pe care fratele său, director al staţiunii, o formulează invocînd argumente de rentabilitate şi risc de şomaj. Oraşul e ameninţat de dezvăluirile doctorului intransigent, afirmă el. Poziţie binară, ce opune doi fraţi, pe care Ibsen o propune şi Ostermeier o exacerbează! Nicicînd – am resimţit-o din sală – ura faţă de adevăr nu a produs dispute mai extreme, şi această murdărire – acest sacrificiu al omului moral – m-a tulburat profund. Cum să rezişti, cum să nu capitulezi? Scena vorbea sălii despre prezent, despre marile conflicte ecologice actuale, care nu-şi găsesc rezolvare, de la gazul de carbon la gazul de şist, despre riscurile pe care această luptă le presupune. Dar, dincolo de dezbaterile planetare, în spectatorul ce eram, personal, a intervenit, obsesiv, motivul Roşiei Montane. Ce auzeam pe scenă comunica ecoul acestei lupte, cu argumente şi pericole similare. Cei care militau pentru adevăr şi luciditate, pe scenă, erau tineri ca cei care apără zona auriferă a României, dar adversarii lor, ce apelau la o luciditate strategică sau procedau la fructuoase operaţii bancare, erau tot tineri. Nici o distincţie de vîrstă, nici o resemnare sau o radicalizare graţie unei biografii deja consulate. Nu, intransigenţa şi compromisul sînt aici generaţional reunite.

Spectacolul captivează în măsura în care nu propune un simplu machiaj actualizant – exerciţiu de cîte ori insuportabil adoptat îndeosebi la operă –, ci devine o experienţă conflictuală totodată îndepărtată şi prezentă. A unei alte lumi şi, în acelaşi timp, a lumii mele. O persistenţă în actualitate a „trecutului ce nu devine trecut“ – cum spune un prieten. Dimpotrivă, e un trecut ce rămîne organic prezent, un trecut contemporan.

Părăsind sala, i-am vorbit lui Ostermeier de Roşia Montană – auzise de acest scandal şi, la întrebarea mea privind o acţiune posibilă, mi-a răspus simplu:

– Noi putem veni. Să ne invite!

– Dar sînteţi teribil de scumpi.

– Nu într-o asemenea situaţie!

Mi-am informat prietenii de la Bucureşti, Ion Caramitru, Marina Constantinescu... Va ajunge oare pînă acolo acest Duşman al poporului, care mi-a procurat satisfacţia de mult absentă a unui teatru într-adevăr necesar? Stanislavski l-a încarnat la vremea lui, jucînd el însuşi rolul lui Stockmann, doctorul revoltat! Rol devenit emblematic în Rusia din secolul trecut. Rol pertinent şi în lumea de azi. Eu l-am asociat acestei răni deschise care e, pentru noi, Roşia Montană. Şi, de aceea, am trăit spectacolul ca o experienţă a solitudinii mele, căreia îi răspundeau solitudinile altor spectatori care, în locurile lor natale, se confruntaseră cu aceleaşi dezbateri esenţiale. Columbieni, belgieni, italieni... Am rămas împreună în noapte şi, graţie teatrului, ne-am împărtăşit neliniştile, devenind mai puţin singuri.

George Banu este profesor de studii teatrale la Universitatea Sorbonne Nouvelle şi preşedinte de onoare al Asociaţiei Internaţionale a Criticilor de Teatru. A publicat, între altele, Livada de vişini, teatrul nostru (Editura Nemira, 2011). 

Foto: adevarul.ro, wikimedia commons

jackpot jpg
Păcănelele de iarnă de la Winner Casino - Ce slot-uri să NU ratezi la sfârșitul acestui an!
Sezonul rece a venit cu multe oportunități pentru persoanele pasionate de gambling.
implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.

Adevarul.ro

image
Europa care ne aplauda pentru galeria de la Euro 2024 este șocată de SOS. „Circul Dianei Șoșoacă ne face de rușine”
Circul făcut de Diana Șoșoacă la dezbaterile privind alegerea președintelui Comisiei Europene i-a șocat pe europarlamentarii străini, chiar și pe naziștii germani (AfD), susține liberalul Rareș Bogdan. După ce a fost felicitat pentru românii de la Euro 2024, i se cer explicații pentru Șoșoacă.
image
ÎPS Teodosie cheamă ploaia, în această seară, pe câmpurile din Constanța. În jumătate de județ a fost deja potop
ÎPS Teodosie, ține o nouă slujbă specială împotriva secetei. Arhipiscopul Tomisului va citi rugăciuni pentru venirea ploii în timpul Sfintei Liturghii, a transmis Arhiepiscopia Tomisului.
image
Rusia desfășoară obuziere de pe vremea lui Stalin pe frontul din Ucraina. Moscova rămâne și fără stocurile din epoca sovietică
Rusia a desfășurat sute de obuziere vechi de 70 de ani pe linia frontului ucrainean, potrivit analiștilor, deoarece atât Kievul, cât și Moscova pierd cantități semnificative de echipamente pe câmpul de luptă după mai bine de doi ani de război.

HIstoria.ro

image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.
image
Lucruri știute și neștiute despre Mănăstirea Arbore și ctitorul ei
Pe ruta mănăstirilor din Moldova, din cel mai recent proiect de turism cultural – „România Atractivă” –, cunoaștem profund patrimoniul românesc, construit, meșteșugit sau povestit. Străini și români deopotrivă, suntem chemați de sunetul de toacă și ne plecăm capetele la auzul cântărilor din zori. Ne
image
Încălzirea politică globală
Poate că 2024 va depăși recordul lui 2023 și va fi cel mai călduros din istorie, record pe care nu și-l dorește nimeni.