Festivalul lecturii în oraşul lui Calvin

Publicat în Dilema Veche nr. 295 din 8 Oct 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

O dată la doi ani, toamna, Geneva îşi coboară cărţile din rafturile bibliotecilor şi librăriilor " pe străzi. Fureur de lire alege strategii din cele mai diverse pentru a celebra o ocupaţie de a cărei dispariţie nu se teme nimeni, acolo, în patria lui Calvin şi a cititorului impenitent Jean-Jacques Rousseau, dar care nu trebuie, totuşi, lăsată în voia sorţii: lectura. Fureur de lire s-a desfăşurat anul acesta între 23 şi 27 septembrie şi a reuşit să traducă în termeni lectoriali temele cele mai actuale şi tendinţele cele mai noi din viaţa oraşului, a cantonului, a lumii cosmopolite care se învîrte în jurul organizaţiilor mondiale de pe malul Lemanului. Toate marile nelinişti, toate marile dezbateri, chiar multe din culorile şi formele vitrinelor din oraşul vechi " totul s-a tradus în "cine, cum şi ce citeşte". Aşa se face că am văzut/citit politicieni în ipostaze populare (urmează alegerile!): cu cartea în mînă, mărturisind, volubili şi sentimentali, că au relaţii privilegiate cu cartea, că citesc în pat şi-n aeroporturi, că teama de plictisul unei şedinţe se combate cu o carte ascunsă în buzunarul sacoului... Poate că era un efect calculat, de PR, dar nu am putut să nu mă gîndesc la politicienii de-acasă şi la categorii cu totul diferite de "obiecte simbolice" cu care le place să se pozeze în mînă. Marea deschidere a avut loc cu dezbaterea "Cărţi pentru a schimba lumea", în care etern-furiosul Jean Ziegler (ultimul titlu publicat, La Haine de l’Occident, Albin Michel, 2008) şi Susan George (autoare a volumelor Un autre monde est possible, Fayard, 2004, şi La pensée enchaînée, Fayard, 2007) aveau să îi dea replica lui André Schiffrin, editor newyorkez, fondator al unei edituri (The New Press, 1990) şi critic acerb al tendinţei aglomerării procesului editorial în marile conglomerate multimediatice mondiale. Pentru Schiffrin (incidental, fiul lui Jacques Schiffrin, fondatorul Pleiadelor franceze), regulile pieţei libere şi ale capitalismului liberal dezlănţuit sînt responsabile de o adevărată apocalipsă nu doar a editurilor mici şi mijlocii la nivel mondial, ci şi de o scădere vizibilă a accesului publicului larg la gîndirea critică, la o reală diversitate de opinii etc. Experienţa sa la americana Random House constituie, deja, subiectul unor cărţi emblematice pentru discursul antiliberal al intelectualilor occidentali. Dar tema părea să fie una arzătoare pentru micii editori elveţieni, care se văd ameninţaţi de criză şi caută să se apere, cît mai eficient. "Editurii fără editori", holdingurilor de presă pe care le acuzau, cu toţii, acolo, pe cele mai diferite voci, trebuie să le ofere alternative funcţionale îndelungata experienţă a diversităţii, a proporţiilor mici, dar decisive, a culturii populare, care fac parte din patrimoniul ţării cantoanelor. Personal, nu ştiu dacă bătălia mai poate fi cîştigată sau dacă nu cumva trebuie să ne descurcăm cu duşmanul în casă; ştiu însă că am auzit cifre şi statistici ale falimentelor din mediul editorial, că am simţit pulsul neliniştii locale, că am adulmecat răscrucea. "Sînt editurile în criză economică?" nu mai era, acolo, o dilemă, ci o întrebare cu răspunsuri neaşteptat de limpede formulate, într-o ţară care nu pare, totuşi, să îndure biciul crizei economice atît de aspru ca... altele (noi, de pildă, fireşte). "Lumea, văzută dinspre noi" " se intitula una dintre marile dezbateri ale editorilor elveţieni: nu s-a discutat doar despre politici editoriale, ci şi (cu invitaţi care au scris recent despre zonele de conflict ale lumii " Mathilde Fontanet, Odette Habiyakare, Marie Gaulis etc.) despre capacitatea cărţilor de a mai transmite oroarea realităţii, de a depune mărturie. Lumea politică tolerantă şi pragmatică a Genevei s-a regăsit în programul realizat de Universitate, care invita la întîlniri cu scriitori libanezi şi la aniversarea celor 30 de ani ai librăriei arabe locale, "l’Olivier" (Măslinul). Nu în zadar Elveţia, mai ales după 11 septembrie 2001, a devenit destinaţia europeană favorită a lumii arabe: nici în Europa, nici în afara ei. În timp ce noi citeam, acolo, literatură libaneză, ziarele clamau din galantare discursul lui Ahmadinejad la celălalt ONU, de dincolo de Ocean. Pe un cu totul alt plan (sau poate că nu?), într-un canton în care magazinele se închid prin lege la 7 seara, singurul deschis la orele tîrzii din noapte cînd ne întorceam acasă de la "lecturile frenetice" şi ne era foame, singurul în tot cartierul acela central, era "arabul din colţ": baghete franţuzeşti, burgeri, lipii şi kebab, discursul preşedintelui iranian şi dezvăluirile amoroase despre Lady Di ale fostului preşedinte francez, alături, pe taraba luminată bolnav... Asemenea vîrfuri de interes se iţeau printre ochiurile unei plase foarte dense de întîlniri cu cititorii ale scriitorilor locali (dar şi ale ziariştilor-scriitori-exilaţi din lumea arabă sau africană), de dezbateri şi "porţi deschise" pentru elevi de toate vîrstele; o lume întreagă foşnind a carte, în jurul meu, tarabe cu buchinişti răsărite peste noapte pe esplanadele mici şi discrete ale oraşului vechi, unde bibliotecile de cartier îşi vindeau la preţuri de nimic cartea scoasă din circuit, autorii înşişi îşi lichidau stocurile personale de volume (cu autograf şi o ceaşcă de ceai, dacă aveai chef de vorbă), micii editori se adunau în convorbiri cu aer de şuetă, dar care puteau vira oricînd spre confrerii secrete în faţa pericolului comun... Casa de cultură din oraşul de jos, din Plainpalais, şi-a oferit din nou spaţiile spectacolelor, experimentelor, barului bio şi talciocului de carte în devălmăşie. Un experiment din aceeaşi linie protestatar-protestantă a constat din expunerea unor autori la lucru, într-o cuşcă de sticlă, în care aveau un birou şi un calculator cu două ecrane: publicul putea citi ce se scrie, pe unul dintre ele, întors în afară. Inscripţii de grădină zoologică ne spuneau că e interzis să dăm de mîncare autorilor (urma să fie eliberaţi, simbolic, duminică, dar eu aveam să fiu deja în avionul întoarcerii). Erau mai ales scriitori tineri: Blaise Hoffmann, Paule Mangeat, Michael Perruchoud, Fred Bocquet şi Eug

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.