Despre milă, 
dincolo de morală

Publicat în Dilema Veche nr. 1018 din 12 octombrie – 18 octombrie 2023
image

Dintre toate componentele vie-ții creștine, probabil că mi-la este cea mai rezistentă la o in-terpretare moralizatoare. A a-ră-ta milă sau a face o faptă de mi-lo-stenie ascund, fiecare, o taină care trimite către un orizont ireduc-tibil la simplul ajutor dat cuiva sau la compasiunea arătată într-o si-tuație sau alta. Sursa milei este pre-simțită a fi una nepămînteană, co-ple-șitoare și încărcată de tensiuni care o fac peste putință de asumat in-tegral î-n contextul vieții omului.

Bogdan Tătaru-Cazaban, într-un mic text din Inteligența inimii (Spandugino, 2023), pleacă în căutarea înțelesului milei de la icoana lui Hristos din Muntele Sinai, unde Mîntuitorul este înfățișat într-o tulburătoare asimetrie, cu o jumătate a feței luminoasă și blîndă, iar cealaltă severă și întunecată. Dintre multele interpretări ce pot fi aduse acestui chip, cea a lui Maximos Constas (preluată în text) este cea care interesează aici: este vorba despre relația dintre milă și dreptate, așa cum se va manifesta ea la Judecata de Apoi. Mila și dreptatea sînt una, văzute din perspectiva începutului lor transcendent. Paradoxala lor identitate este însă ireproductibilă în cazul omului, pentru că cele două sînt identice abia în infinitul lor, iar nu ca simple judecăți schimbătoare și circumstanțiale ale oamenilor. 

Lucrurile se complică odată cu lectura textului lui Jean-Louis Chrétien, „Nemărginirea milostivirii la Pascal“ (Nemărginita milostivire, Ratio et Revelatio, 2023). Autorul francez comentează un fragment din Cugetările lui Pascal care deplasează decisiv problema: „Este necesar ca dreptatea lui Dumnezeu să fie nemărginită (énorme), așa cum este și milostivirea sa. Or, dreptatea față de cei condamnați este mai puțin nemărginită și trebuie să șocheze mai puțin decît milostivirea față de cei aleși“. În pagini frumoase și dense, Jean-Louis Chrétien analizează temeiurile teologice și filosofice ale acestei asimetrii care sfidează intelectul comun. Mila lui Dumnezeu „întrece în nemărginire“ dreptatea lui, chiar dacă acest lucru nu poate fi nici înțeles și nici rostit fără a chinui cuvintele. Dreptatea divină se manifestă, clar, pentru că omul este căzut și slab; mila Lui se manifestă, învăluit și tainic, tocmai în ciuda acestei căderi. Ea este continuă, pentru că traversează discret logica pedepsei inevitabile și este absolută, pentru că nu abolește slăbiciunea, ci o confirmă. Jean-Louis Chrétien comentează: „Numai cuvîntul divin dezvăluie răul în goliciunea lui și îl despoaie de justificările sale. Distrugerea vinovăției noastre de către milostivirea divină, dincolo de a produce uitarea, face de neuitat ceea ce a distrus și a demascat o dată pentru totdeauna“ (p. 29). 

Cum sînt atunci posibile, totuși, faptele de milostenie ale oamenilor, pe care Scriptura le cere și care stau mereu sub copleșitorul model transcendent al milei? Jean-Louis Chrétien observă că, cel puțin la Pascal, problema este mai degrabă absentă, toată reflecția fiind concentrată asupra misterului profund al prezenței divine în adîncul slăbiciunii umane. Cu toate acestea, faptele milosteniei au un sens, pentru că ele mărturisesc această prezență: „Nu este vorba despre plătirea unei datorii față de Dumnezeu, căci milostivirea sa oricum este fără măsură, ci despre permiterea înmulțirii darului“ (p. 31).

Marin Tarangul, în teza sa de doctorat despre icoană (acum în curs de publicare la Editura Junimea), scrie pagini spectaculoase despre acest subiect. Văzută din perspectiva modelului ei transcendent, mila presupune absența oricărei diferențe între sursa și ținta ei, între omul „milos“ și cel față de care mila se manifestă. Ea este o formă de prezență și nu o atitudine. Nu poate fi învățată, nici cîntărită, la fel cum se întîmplă și cu bucuria sau durerea. Mai mult, nu vizează vindecarea unei neputințe sau împlinirea unei nevoi. Cel „demn de milă“ nu poate, prin fapta de milostenie, să își depășească starea. Mila se manifestă pentru că „viața însăși, în misterul fragilității sale, este demnă de milă“ (trad. mea); iar manifestarea milei înseamnă a depăși exterioritatea lumii, către profunzimea tainică a vieții. De fapt, în mod concret, astfel de fapte (zise „de milostenie“) privesc dincolo de cel căruia i se adresează și, mai mult, dincolo de cauzele care le provoacă. Nu de multe ori, mila se revarsă asupra lumii întregi sau asupra creației ca atare. Sfîntul Isaac Sirul scrie despre această revărsare într-un fel care zguduie orice suflet. Chiar și răul va putea fi cîndva salvat, își spune mai departe cel milos, într-un vis al apocatastazei, nepăsător față de orice dogmă sau învățătură. 

Această stare plină de har este mai presus de bine sau cel puțin îi stă binelui ca temei și condiție de posibilitate. A face bine presupune, în prealabil, a recunoaște în ființă nu doar o lipsă, un loc gol care trebuie umplut, ci, mai profund, un fluviu al vieții care inundă totul. Binele, precum iubirea, așa cum le descrie Marin Tarangul, sînt formule baptismale în această apă binefăcătoare pe care mila o revelează în mod plenar: „Sufletul însuși este milă și el este cel care caută lucrurile pentru a le introduce în sine, pentru a le arăta milă, a se da lor și a le face să trăiască prin propria sa milă; și, în mod tainic, lucrurile însele caută de asemenea sufletul în măsura în care caută ceva: pentru că, privite mistic, lucrurile nu pot căuta ceva decît atunci cînd sînt ele însele căutate“ (trad. mea). 

Astfel înțeleasă, mila iese cu totul din sfera gîndirii morale și devine, s-ar putea spune, un gest ontologic. Ea face ca lumea întreagă să capete o interioritate, o realitate de felul sufletului, cu care sufletul celui plin de milă se poate împrieteni. 

Îmi închipui că dreptatea, infinită cum este, nu se poate manifesta decît în acest univers al milei, a cărei taină este, după cum spune Pascal, mai mare. „Faptele de milostenie“ țin mai degrabă de această ordine profundă a vieții și nu atît de cerințele unei vieți drepte. Ele sanctifică lumea și nu sînt doar răspunsuri potrivite date poruncilor. De multe ori, în Pateric, Bătrînii care trăiesc în taina milei știu că legile și poruncile nu pot trece înaintea ei: își vînd chiar și mica Evanghelie pentru a ajuta un sărac, mănîncă în Post de dragul celor care au venit să îi vadă sau primesc chiar daruri pentru a-i bucura pe cei care le aduc. Mila este inexplicabilă și neașteptată, dar și cutremurătoare pentru că ea comunică direct cu însuși harul prin care se ține lumea. Din nemărginirea pustiei, ea coboară și inundă faptele cotidiene ale oamenilor, iubirile și durerile lor, făcîndu-le asemenea marilor fapte ale spiritului. Mai mult, deghizată uneori în suferință, mila îi poate face pe scriitori să facă vizibil adîncul vieții în cărțile lor sau pe cititori să nu uite cărțile pe care le-au citit, pentru a le păstra sufletul. Și pentru că nu are o formulă dogmatică strictă, tot o formă anume din cele nenumărate ale milei poate fi cea care îl făcea pe Marin Tarangul, într-un mic text de tinerețe nepublicat, să exclame privitor la călugării Jaina: „Să aperi viața cu o firavă măturică, iată un gest care este pe atît de simplu, pe cît este de adînc!“.    

Ioan Alexandru Tofan este prof. univ. dr. la Facultatea de Filosofie şi Ştiinţe Social-Politice, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Un bărbat din Cluj care visa să construiască o cabană a rămas fără bani: Cu ce sumă au dispărut meseriașii
Indivizii i-ar fi promis bărbatului că pot să-i construiască o cabană. După ce au primit banii, aceștia s-au făcut nevăzuți.
image
Victoria lui Putin pare posibilă pentru prima dată de când a declanșat războiul în Ucraina
Pentru prima dată de când Vladimir Putin a invadat Ucraina, la 24 februarie 2022, pare că e posibil să obțină o victorie, scrie The Economist.
image
Ce efecte pot avea suplimentele cu magneziu asupra somnului
Magneziul este un mineral care se găsește în mod natural în organism și susține diverse funcții vitale, cum ar fi sistemul cardiovascular, regenerarea musculară și producerea de energie. Magneziul susține, de asemenea, procesul de relaxare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic