Despre a┼čezarea omului fa┼ú─â de treburile publice

Publicat în Dilema Veche nr. 208 din 9 Feb 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

- cazul CNSAS - M-a dezgustat, desigur, cinismul cu care un membru al fostei Securit─â┼úi invoc─â, spre a respinge constat─ârile CNSAS, drepturile omului. M-a indignat, desigur, virulen┼úa cu care comunismul - prin privilegia┼úii lui - se cramponeaz─â de societatea rom├óneasc─â ┼či nu se las─â clarificat ├«n memoria ei. C─âci verdictul cu care Curtea Constitu┼úional─â atac─â ├«n 2008 o lege din 1999 a fost des al─âturat sosirii dosarelor din Justi┼úie la CNSAS ┼či eventualei vot─âri a Legii lustra┼úiei. Dar m-a uimit mai ales prezentarea subiectului ├«n pres─â, ├«n prima faz─â, de exploatare maxim─â, asurzitoare, a ┼čtirii: CNSAS e suspendat sau chiar "desfiin┼úat"; "verdictele" date de CNSAS s├«nt anulate; persoanele vizate de ele se pot ├«ntoarce ├«n politic─â ┼či ├«n via┼úa public─â (de┼či nu multe avuseser─â cuviin┼úa s─â plece). "Securi┼čti, pute┼úi dormi lini┼čti┼úi!" - titra Rom├ónia liber─â deasupra z├«mbetului prosper conservator al dlui Voiculescu. "CNSAS ├«nvins de Felix!" - afi┼ča ore ├«n ┼čir pe ecran Realitatea TV. Moderatori, comentatori ┼či invita┼úi vorbeau despre surparea CNSAS, despre ┼čtergerea unui efort de ani de zile ├«n cercetarea poli┼úiei politice din Rom├ónia. Toate acestea fiind ├«nf─â┼úi┼čate drept "irevocabile", c─âci a┼ča s├«nt sentin┼úele Cur┼úii. Va s─â zic─â, mi-am spus, o institu┼úie - CNSAS sau alta - se poate trezi dup─â ani de zile de func┼úionare c─â nu st─â bine constitu┼úional, c─â deciziile, programele, realiz─ârile ei s├«nt lovite de nulitate, c─â peste noapte ajunge - retroactiv - ├«n afara legii. Nu se poate, mi-am spus. Chiar ┼či pentru normala noastr─â harababur─â e prea, prea!... A┼ča c─â am citit, cum poate citi oricine, ce scrie ├«n Constitu┼úie. Articolul 147: dup─â promulgarea unei legi, Curtea are dreptul s─â se pronun┼úe doar asupra excep┼úiilor ei de neconstitu┼úionalitate. Iar ├«n acest caz, respectivele puncte din lege "├«┼či ├«nceteaz─â efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Cur┼úii Constitu┼úionale dac─â, ├«n acest interval, Parlamentul sau Guvernul, dup─â caz, nu pun de acord prevederile neconstitu┼úionale cu dispozi┼úiile Constitu┼úiei". Deciziile Cur┼úii "au putere numai pentru viitor". A┼čadar, la sentin┼úa Cur┼úii Constitu┼úionale - conservator-comunist─â ca motiva┼úii ┼či moment de adoptare - a fost ad─âugat explozibil mediatic, pentru a deveni o bomb─â ├«nc─â mai nociv─â, dar ┼či mai ┼úiuitoare. ├Än locul unei minime ├«ndatoriri profesionale, de informare legislativ─â, oameni de pres─â ┼či oameni publici au turnat inexactit─â┼úi catastrofice, aduc─âtoare de rating. ├Än loc de dezbateri sobre ┼či precise, un vuiet apocaliptic! Or, materie de discu┼úie e destul─â: anume, cum se pot ajusta acele "excep┼úii de neconstitu┼úionalitate", f─âr─â ca astfel eficacitatea CNSAS s─â fie erodat─â. A┼ča cum era de sperat, odat─â dep─â┼čit momentul de spectacol mediatic, decizia Cur┼úii a st├«rnit, ├«n reac┼úie, asemenea dezbateri ┼či manifest─âri publice, al─âturi de proiecte oficiale. Mai e de sperat ca ele s─â aib─â destul─â coeren┼ú─â ┼či percutan┼ú─â, pentru a determina o sporire a eficacit─â┼úii CNSAS, o ├«mbun─ât─â┼úire a legii, trecut─â deja prin multe avataruri fragilizante. O vreme m-am enervat, dar mi-am spus c─â nu am c─âderea s─â scriu despre subiect. Nu am fa┼ú─â de el alt─â pricepere dec├«t cea comun─â, a oric─ârui cet─â┼úean. Dar, s├«c├«itor, subiectul nu m─â l─âsa s─â-l expediez cu deta┼čare. Solu┼úia deta┼č─ârii ├«mi producea, dimpotriv─â, inconfort ┼či amintiri ap─âs─âtoare. C─âci era tocmai solu┼úia, impus─â ┼či acceptat─â de cei mai mul┼úi dintre noi, din vremea comunismului - cel conservat de partidul dlui Voiculescu ├«n ambalaj democratic, comunismul at├«t de greu de excizat din societatea rom├óneasc─â. Deta┼čarea, virtute spiritual─â recunoscut─â, poate prelua uneori culori mai ambigue, slujind de paravan ┼či justificare. Pornind de aici, e de supus - pentru un om cu angajare spiritual─â - tema, aten┼úiei pe care o d─â sau nu treburilor publice, spectacolului pestri┼ú ┼či acaparator al socialului. Are el dreptul s─â le uite? Are el, dimpotriv─â, datoria s─â le treac─â cu vederea pentru a nu se concentra dec├«t asupra treburilor ve┼čnice? Cum ├«nf─â┼úi┼čeaz─â tradi┼úiile religioase a┼čezarea omului pe o plaj─â de posibilit─â┼úi care se ├«ntinde de la "dispre┼úul" sau "fuga de lume" p├«n─â la angajarea ├«n responsabilit─â┼úile cet─â┼úii ori ├«n comer┼úul, de toate felurile, cu lumea? Nici o tradi┼úie spiritual─â nu emite, ├«n aceast─â privin┼ú─â, un mesaj monocord. Tipologia weberian─â a fost de mult─â vreme nuan┼úat─â, dac─â nu chiar diminuat─â ├«n ce prive┼čte teza determinismului religios asupra mecanismelor de producere a societ─â┼úilor. Nu cred, de pild─â, ├«n teoria - prea des simplificat─â p├«n─â la cli┼čeu - potrivit c─âreia cre┼čtinismul r─âs─âritean, fiind mistic, a predispus societ─â┼úile est-europene la imobilism, pasivitate fa┼ú─â de istorie ┼či de totalitarism, la o relativ─â incapacitate de a asuma modernitatea. ├Änchisorile comuniste au ├«nghi┼úit destui oameni credincio┼či; mi┼čcarea filozofico-religioas─â rus─â de la ├«nceputul secolului al XX-lea a fost de o modernitate de v├«rf; exist─â azi ├«n Rom├ónia intelectuali ortodoc┼či a c─âror g├«ndire e ├«ntr-un acord firesc cu europenitatea cea mai actual─â. Revenind, a┼čadar: ce spun tradi┼úiile spirituale ori sapien┼úiale despre a┼čezarea omului fa┼ú─â de treburile publice? ├Än Republica lui Platon, omul politic prin excelen┼ú─â - modelatorul cet─â┼úii - e tocmai filozoful contemplativ: fiindc─â, pe de o parte, e singurul ├«n stare s─â "vad─â" modelul uranic al cet─â┼úii ┼či s─â ├«l ├«ntrupeze; pe de alt─â parte, nu iube┼čte puterea. El poate practica cu clarviziune treburile publice, tocmai fiindc─â le practic─â cu deta┼čare. ├Än Phaidon, lucrurile par s─â stea pe dos. Socrate consider─â c─â doar insul comun, "omul de treab─â", se las─â acaparat de treburile lumii de aici, pe c├«nd iubitorul de ├«n┼úelepciune se fere┼čte de solicit─ârile lor, a┼ča cum se separ─â ┼či de lucrurile trupului, pentru a se lipi prin g├«ndire de adev─âratele realit─â┼úi, de dincolo, eterne. Dar aceasta e perspectiva lui Socrate ├«n clipa eliber─ârii lui din lumea de aici, iar el moare tocmai datorit─â prezen┼úei ├«nc─âp─â┼ú├«nate, st├«rnitoare de luciditate, ├«n mijlocul cet─â┼úii. Mai ┼čtim c─â Socrate ┼či-a uimit concet─â┼úenii prin deta┼čarea de servitu┼úile trupului, nu numai ├«n clipa mor┼úii, ci ┼či f─âc├«ndu-┼či datoria de soldat. Lec┼úia lui ar fi a┼čadar: participare la regimul lumii ┼či la responsabilit─â┼úile cet─â┼úii, p─âstr├«nd mereu con┼čtiin┼úa caracterului relativ pe care ├«l posed─â realitatea lor. Nu refuz, nu refugiere dinaintea uzurii cu care lumea sublunar─â mineaz─â individul, ci implicare ├«n treburile lumii, din care e de scos ├«n primul r├«nd un beneficiu spiritual. C─âci participarea la spectacolul lumii poate deveni un exerci┼úiu de fiecare clip─â al discern─âm├«ntului ┼či al deta┼č─ârii. A identifica ├«n fiecare clip─â caracterul relativ al lucrurilor de aici poate orienta spre r─âd─âcina lor absolut─â, cea care d─â ├«n egal─â m─âsur─â realitate relativ─â fenomenelor lumii de jos ┼či responsabilitate uman─â fa┼ú─â de ele. ├Än concep┼úiile Indiei, Maya, marele joc al manifest─ârii, este pur─â iluzie din punctul de vedere al Principiului ultim. Dar ea e cea care desf─â┼čoar─â consisten┼úa polimorf─â a universului ┼či tot ea este socotit─â o instan┼ú─â formativ─â major─â: omul ├«┼či ob┼úine maturitatea spiritual─â ├«mbin├«nd angajarea ├«n jocul ei ┼či con┼čtiin┼úa iluziei pe care ea o con┼úine, ambele folosite pentru a str─âbate prin v─âlul Mayei, dincolo de el. Cre┼čtinismul nu spune altceva. ├Än termeni tradi┼úionali, lumea, cetatea, societatea nu s├«nt de trecut cu vederea; s├«nt de privit ca oper─â divin─â, secondat─â de efortul uman. Ele merit─â str─âdania de a fi studiate, modelate, ├«mbog─â┼úite fiindc─â s├«nt expresie ┼či reflectare a inteligen┼úei divine. Dar opera nu trebuie luat─â drept Autorul ei, ┼či nici drept orizontul ultim al eforturilor omene┼čti. Lumea, societatea s├«nt de luat ca punct de pornire, de orientare c─âtre absolut, nu ca domeniu unde s─â se instaleze c─âutarea omului, ├«ncurc├«nd relativul lumii cu absolutul care ├«i confer─â sens. Asta spune o senten┼ú─â paulin─â: fa┼úa acestei lumi trece; folosi┼úi-v─â de lume, ca ┼či cum nu v-a┼úi folosi deplin de ea. Pentru orice om angajat spiritual, r─âm├«ne mereu de judecat c├«t efort e legitim s─â investeasc─â ├«n imediat, dar mai cu seam─â ce atitudine fa┼ú─â de imediat poate ├«mbina eficacitatea investi┼úiei ┼či exerci┼úiul eliberator. Despre aceste lucruri, mereu actuale, au discutat ├«n vara anului trecut Andrei Ple┼ču ┼či Horia-Roman Patapievici ├«ntr-o frumoas─â emisiune: ├Änapoi la argument.

ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci c├«nd am ├«ntrev─âzut c├«teva adev─âruri esen╚Ťiale este dureros s─â sim╚Ťim c─â, ├«n m─âsura ├«n care vrem s─â le comunic─âm oamenilor, ele cap─ât─â limitele noastre, impurit─â╚Ťile noastre, degrad├«ndu-se ├«n func╚Ťie de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din Bucure╚Öti a fost pus─â sub control judiciar, fiind b─ânuit─â de s─âv├«r╚Öirea infrac╚Ťiunii de ├«n╚Öel─âciune prin vr─âjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emo╚Ťionante descrieri de arhitectur─â din literatura universal─â este tabloul creionat de Edgar Allan Poe ├«n debutul nuvelei ÔÇ×Pr─âbu╚Öirea casei UsherÔÇŁ.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Cum e s─â pleci ├«n vacan╚Ť─â bolnav ╚Öi complet epuizat
N-am mai fost ├«ntr-o vacan╚Ť─â par╚Ťial din cauza pandemiei, ├«ns─â mai mult din cauza faptului c─â nu mi-am mai permis o vacan╚Ť─â.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De cur├«nd, la Ierusalim au izbucnit din nou ÔÇô dar c├«nd au ├«ncetat? ÔÇô tensiunile pe esplanada Cupolei St├«ncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de c─âr╚Ťi din c─âr╚Ťile altor autori: circula╚Ťia bibliografic─â prin notele de subsol asigur─â ventila╚Ťia academic─â din care se compune tradi╚Ťia intelectual─â a oric─ârei societ─â╚Ťi moderne.

Adevarul.ro

image
Factur─â de aproape 15.000 de euro la telefonul mobil, dup─â accesarea unui link necunoscut
Este p─â┼úania unei familii din Sighetu Marma┼úiei, dup─â ce fiul lor a deschis un link necunoscut. Apelurile au ├«nceput s─â curg─â, ajung├ónd la c├óte 500, zilnic. Factura uria┼č─â de peste 70.000 de lei va trebui achitat─â de c─âtre titularul abonamentului.
image
Amantele criminale din Bihor, trimise ├«n judecat─â. Victima, care era so┼úul uneia, le┬á ÔÇ×agasaÔÇť pentru c─â voia sex cu nevasta
Cele două femei din Bihor care i-au plătit 40.000 lei unui interlop, ca să-l ucidă pe soţul uneia dintre ele, au fost trimise în judecată, procurorii susţinând că acestea aveau o relaţie amoroasă, iar soţia victimei se simţea agasată de faptul că el voia să facă sex.
image
Fetiţă de doi ani, căzută de la etajul trei al unui hotel din Eforie Nord. Copila a fost găsită de un turist în iarbă
O fetiţă de doi ani a căzut de la etajul hotelului Delfinul din staţiunea Eforie Nord. Accidentul s-a produs luni, 4 iulie, ora 11.30, la Hotelul Delfinul din staţiunea Eforie Nord. La faţa locului a ajuns un echipaj al Ambulanţei.

HIstoria.ro

image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.
image
SUA și Republica Dominicană - Cum a eșuat o anexare dorită de (mai) toată lumea
Pe 2 decembrie 1823, ├«ntr-o vreme c├ónd majoritatea coloniilor spaniole din Americi ├«╚Öi declaraser─â independen╚Ťa sau erau pe cale s-o c├ó╚Ötige, pre╚Öedintele SUA, James Monroe, a proclamat doctrina care-i poart─â numele ╚Öi care a devenit unul dintre documentele emblematice ale istoriei politice a SUA ╚Öi a lumii.