Cultura creștină și cultura păgînă pentru Sf. Augustin

Henri-Irénée MARROU
Publicat în Dilema Veche nr. 1033 din 25 ianuarie – 31 ianuarie 2024
Foto: wikimedia commons
Foto: wikimedia commons

Trebuie spus limpede că pentru Sfîntul Augustin întreaga cultură gravitează în jurul studiului Bibliei, singura cultură pe care o admitea pentru un intelectual creştin; adică pentru intelectualul creştin mediu, problema punîndu-se diferit în cazul – cu totul excepţional, după cum subliniază Sfintul Augustin – al spiritelor mai înalte, singurele care pot năzui la o cultură filozofică, la sapientia.

Pentru el, nu există altă cultură legitimă. Să ne înţelegem: Sfîntul Augustin nu contestă legitimitatea formaţiei intelectuale necesare celor ce trebuie să participe la treburile cetăţii. Trecuse timpul cînd un Tertullian a putut să predice abstenţionismul, să refuze creştinilor dreptul de a colabora la cetatea pămîntească. Augustin trăieşte şi gîndeşte în epoca lui Teodosiu, într-o societate oficial creştină; el nu se gîndeşte nici o clipă să interzică viitorilor magistraţi, medici, funcţionari etc. studiile tehnice cerute de funcţia fiecăruia. Acesta e, însă, un punct de vedere exterior, la care Sfîntul Augustin n-are timp să se oprească: limitîndu-se la planul tehnic, aceste studii nu constituie propriu-zis o cultură. Dacă ele ar lua amploare, n-ar ezita să le condamne categoric. Sfîntul Augustin şi-a exprimat cît se poate de clar doctrina privitoare la acest punct: Biblia cuprinde tot ceea ce un creştin – laic sau cleric – are nevoie să ştie. Să analizăm elementele pe care le cuprinde cultura păgînă: Biblia condamnă ceea ce e dăunător în ea; ceea ce în ea e folositor se regăseşte în Biblie, care cuprinde în plus atîtea alte lucruri ce nu se găsesc în alte locuri. De aceea, creştinului i se interzice orice alt gen de studii, exceptînd cazul cînd s-ar sluji de ele ca de un ajutor şi un mijloc pentru mai buna înţelegere a Sfintei Scripturi. De doctrina christiana nu este, deci, un simplu manual De institutione clericorum; în acest program de cultură nu există nimic specific ecleziastic. Dovadă – faptul că Augustin i-a recunoscut necesitatea înainte de a fi intrat în rîndurile clerului din Hippona. Nu era, pe atunci, decît un laic pasionat de viaţa contemplativă, dăruit culturii filozofice, şi totuşi simţea nevoia de a adînci cunoaşterea propriei credinţe; hirotonirea a avut loc în momentul cînd se pregătea să se apuce de acest studiu al Scripturilor, de care simţea că nu se poate lipsi.

Pe de altă parte, simţea deja chemarea apostolatului; oricît era de contemplativ, nu credea că un laic ar avea dreptul să se mulţumească să adere la Biserică, să tragă foloase din apartenenţa la ea fără a-i da nimic la rîndul său. Să mai spunem, pentru a nu ocoli nimic, că în această rîvnă de a-şi pune inteligenţa şi pana în slujba credinţei se putea strecura cîteodată un dram de îngîmfare, acea suficienţă proprie intelectualilor din toate timpurile, care se cred întotdeauna oarecum indispensabili şi nu subestimează serviciile pe care le pot aduce.

Sufletul impetuos al lui Augustin a simţit întotdeauna vocaţia apostolatului; el îşi va aminti mereu cu amărăciune de zelul prea fecund pe care-l desfăşurase odinioară pentru cauza dăunătoare a maniheismului şi va dori cu ardoare să repare răul pe care astfel l-a făptuit. Aşa se face că-l vedem, în anii petrecuţi la Thagaste (387-391), scriind mai multe lucrări de controversă şi de apologetică: De moribus ecclesiae catholicae et Manichaeorum, De Genesi contra Manichaeos, în parte, de asemenea De libero arbitrio şi, în sfîrşit, De vera religione, pe care o dedică lui Romanianus, unul dintre sufletele pe care le-a derutat, atrăgîndu-le după sine în erorile lui Manes. Iar tonul acestor scrieri nu lasă nici o îndoială în privinţa spiritului ce-l anima atunci pe Augustin; De Genesi contra Manichaeos începe cu o frumoasă declarație care ni-l arată pe autor preocupat deja de mîntuirea sufletelor simple şi dornic să fie de folos tuturor. În De moribus, proclamă răspicat că preceptul iubirii aproapelui implică datoria de a-i lumina pe fraţii noştri întru adevăr: căci, dacă iubirea creştinească ne cere să alinăm suferinţele bolnavilor, să venim în ajutor celor nevoiaşi, într-un cuvînt să ne îngrijim de nevoile trupeşti ale aproapelui, cu cît mai mare trebuie să fie grija ce o purtăm sufletelor lor, strădania de a le oferi adevărul mîntuitor pe care Dumnezeu însuşi l-a pus la îndemîna omului prin Sfintele Scripturi. Să ne ferim, în sfîrșit, de a ne mira inutil. Distincţia dintre o cultură religioasă rezervată doar clericilor şi o cultură profană ce ar fi legitimă pentru laici este o idee cît se poate de modernă, care mi se pare străină epocii patristice. Pare foarte răspîndită ideea că un cleric trebuie să rămînă străin de cultura profană, demnităţii sale potrivindu-i-se doar Scrierile Sfinte; înţelesul ei însă este doar acela că în asta constă idealul creştin, iar în secolul al IV-lea, ca şi în prezent, de altfel, opinia celor mulţi cerea preotului să se străduiască să practice idealul pe care-l predica. Aceasta nu înseamnă cîtuşi de puţin că textele sfinte erau rezervate doar clericilor, în timp ce cultura tradiţională părea legitimă pentru mireni. Nu observ defel la aceştia din urmă preocuparea de a salvgarda doar pentru ei independenţa unei categorii de valori temporale; dimpotrivă, cultura lor se deschide foarte larg către elementul religios, atitudine ce trădează şi ea, neîndoielnic, un efect al decadenţei: cultura profană nu mai avea destulă vitalitate, destulă realitate umană pentru a se opune acestei tendinţe. Nimeni nu s-a mirat văzîndu-l pe Augustin, încă mirean, că publică o De Genesi. Cîţi alţi laici înaintea sa nu se ocupaseră de exegeză, de controversă, de teologie! Fără a urca pînă la epoca eroică a apologeţilor, să-i amintim doar pe Lactanţiu, Firmicus Maternus sau Victorinus. Mai aproape de Augustin, donatistul Tyconius este un reprezentant tipic al acestei pasiuni pentru chestiunile religioase a creştinilor cultivaţi. Limitîndu-ne la mediul pe care-l frecventa Sfîntul Augustin, e suficient să-i răsfoim corespondenţa şi să ne uităm cine erau personajele cărora le dedica scrierile sale, pentru a ne da seama cît de mare era numărul laicilor (iau cuvîntul·în sensul modern, de „creştini ce trăiesc în societate şi care n-au făcut în mod special legămîntul de a se consacra religiei“), al laicilor aparţinînd celei mai culte societăţi, care se interesau de teologie şi de exegeză, se adresau episcopului de Hippona spre a fi lămuriţi în probleme aparent dintre cele mai tehnice. Un prefect al pretoriului, Dardanus, îi cere explicaţii despre hodie mecum eris in paradiso, „astăzi vei fi cu mine în rai“ (Luca 23, 43), sau despre misterioasa tresăltare a lui Ioan Botezătorul in matris utero, „în pîntecele mamei“ (Luca 1, 42-44, 92); un tribun şi notar, Dulcitius, îi pune opt întrebări de înaltă teologie, răspunsurile la ele alcătuind un adevărat tratat; iar pentru fratele acestuia, ofiţerul de curte (primicerius) Laurentius, şi la rugămintea sa expresă, Sfîntul Augustin va scrie Enchiridion.

Îi cunoaştem deja pe comes rerum privatarum, „comite al treburilor private“,  Volusianus şi pe tribunul Marcellinus; acesta din urmă discută despre valoarea Vechiului Testament sub legea cea nouă, despre flagelurile din Egipt, despre liberul-arbitru, iar Sfîntul Augustin îi dedică nu numai Cetatea lui Dumnezeu, ci şi mai multe dintre tratatele sale antipelagiene, De peccatorum meritis şi De spiritu et littera. Scrisoarea lui Volusianus ne-a introdus într-un cerc de literaţi creştini: i-am văzut discutînd între ei chestiuni foarte didactice de retorică şi gramatică; trec de aici la filozofie şi încep curînd după aceea să pună întrebări de pură teologie privitoare la întrupare şi la dificultăţile pe care aceasta le ridică. Cînd izbucneşte controversa pelagiană, găsim cel puţin la fel de mulţi laici ca şi clerici sau călugări captivaţi de această problemă şi care discută cu Sfîntul Augustin: printre ei, Marius Mercator, Prosper din Aquitania, Hilarius sau comitele Valerius, un înalt personaj de la curtea din Ravenna, căruia Sfîntul Augustin îi dedică De nuptiis et concupiscentia.

(fragment din Sfîntul Augustin și sfîrșitul lumii antice de H.-I. Marrou, traducere de Dragan Stoianovici și Lucia Wald, Editura Humanitas, 1997)

featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).

Adevarul.ro

image
Uimirea unui german care a vizitat Bucureștiul: „Nu-mi vine să cred cât e de subestimat!”. Ce spune despre micii din Obor VIDEO
Thomas Wiede, un turist german pasionat de călătorii, a petrecut în această primăvară un weekend la București. Iar impresiile sale la superlativ despre capitala României au fost împărtășite și pe canalul său de YouTube, care are peste 11.000 de abonați.
image
De ce vor tot mai mulți români să revină acasă, după mulți ani de Germania. „Aici nici nu am unde să cheltuiesc banii”
O conațională care locuiește în Germania a transmis un mesaj devenit viral pe Tik Tok pentru românii care muncesc în străinătate. Românca îi sfătuiește să ia spontan hotărârea de a reveni în România, dacă în țară se simt cel mai bine, pentru că altfel se vor amăgi singuri la nesfârșit.
image
Rețeta lui Ceaușescu pentru a pune mâna pe putere în România. Cum a reușit un copil sărac să ajungă stăpânul țării
Nicolae Ceaușescu a fost modelul perfect de politruc oportunist. Așa cum arată biografia fostului dictator acesta și-a făcut culoar către putere prin șiretenie, exploatând momentele prielnice, făcându-și loc cu coatele atunci când a fost nevoie.

HIstoria.ro

image
Răpirea lui Mussolini
În vara anului 1943, dictatorul italian Benito Mussolini (mai cunoscut și sub apelativul  pe care acesta și l-a ales – „Il Duce” – „Conducătorul”), aflat la putere de peste 20 de ani, se confrunta cu serioase probleme.
image
Cadoul de nuntă primit de Zoia Ceaușescu de la părinți
Fabricat în Franța, la o comandă specială a familiei Ceaușescu în anul 1983, automobilul Fuego GTS a fost facturat de către Renault (Service des Ventas Speciales Exportation) pe numele Ceaușescu Elena Zoia, unul dintre copiii familiei prezidențiale, care l-a primit cadou de nuntă de la părinți.
image
O tentativă de sinucidere în închisoarea Pitești: Povestea dramatică a lui Nicolae Eșianu
Nicolae Eșianu s-a născut la Cluj în 1923. Tatăl, director la Banca Ardeleană, iar mama, profesoară. Școala primară o face la Sibiu și apoi Liceul Militar la Târgu Mureș. În 1942 își dă bacalaureatul la Liceul Gheorghe Lazăr din Sibiu.