Corp păgîn și trup creștin

Publicat în Dilema Veche nr. 958 din 18 august – 24 august 2022
Nicolaos Tzafouris   Christ de Pitié   PDUT1974   Musée des Beaux Arts de la ville de Paris jpg

Marius Lazurca e unul dintre primii intelectuali români care au putut descoperi, în anii ’90, și încă la Sorbona, faptul că discursul despre religie nu e neapărat apologetic (deci asumat ca demers confesional) și nici anticreștin (precum în propaganda ateist-științifică a defunctului regim comunist). Despre homo religiosus se poate, ba poate chiar se cuvine să vorbești și prin grila unei antropologii religioase, respectiv în contextul unei istorii a religiilor. Teza sa de doctorat, scrisă sub îndrumarea profesorului Michel Meslin – și grație unei burse oferite de Guvernul francez – transcrie în filigran această importantă schimbare de perspectivă epistemică. Deși compusă acum aproape trei decenii, lucrarea lui Marius Lazurca – IN CORPORE. De la corpul păgîn la trupul creștin în Antichitatea tîrzie – a fost tradusă integral și editată abia acum (Litera, 2022, 336 p.), dovedind, printre altele, că o cercetare temeinică rezistă bine timpului. 

Două paliere definesc ancheta studiosului român: primul privește corpul uman ca obiect imaginat, palimpsest etic și bază „organică” a ordinii politice (din orice civilizație cunoscută). Cel de-al doilea, derivat din primul, arată că lumea mediteraneană tardo-antică a fost scena culturală a tranziției de la o filosofie greco-romană a corporalității la o spiritualizare creștină cu detentă bimilenară. Dacă înainte de răspîndirea creștinismului, corpul era mediatorul dintre suflet, natură și divinitate, după triumful revelației creștine, vizibil treptat, între generația apostolică și deciziile lui Constantin cel Mare, el avea să devină templul Duhului Sfînt, „teatru” al martiriului, subiect al transfigurării ascetice în perspectiva resurecției eshatologice, instrument al unei logodne mistice  și simbol eclezial, imanent, al Împărăției lui Dumnezeu. 

Prin arhitectura lucrării și derularea stilistic impecabilă a fiecărui capitol component, Marius Lazurca lucrează simultan cu izvoare antice și exegeze moderne, pentru a documenta continuitățile, asimilările, sintezele și rupturile produse în primele veacuri după Hristos în materia reflecției teologice, filosofice, medicale și juridice asupra corporalității. Cititorul vizitează astfel un somptuos muzeu al ideilor-forță, care modelează mentalități, inspiră politici publice, stabilesc statutul moral al condiției muritoare și trupești și cristalizează compromisul fecund dintre marea moștenire elenistică și tradiția iudeo-creștină. Rezultă cu limpezime concluzia că societățile „păgîne” din faza imperială a civilizației romane nu erau desfrînate, impudice sau obtuz hedoniste, ci intraseră deja într-o etapă neo-platonică și misterică în care condiția trupului uman avea deja datele unui creștinism ante litteram, minus christologia mesianică a Evangheliilor, etica nupțială și ecleziologia din epistolele pauline și vocabularul dogmatic al primelor Sinoade ecumenice. 

Dacă ținem cont de caracterul circumstanțial al primelor Apologii creștine (înclinate să demonizeze „idolatria” greco-romană) sau de rigorismul montanist al unui Tertulian – pe care Biserica avea să-l socotească heterodox –, realizăm că operele alexandrinilor și cappadocienilor – de la Clement și Origen pînă la Grigorie de Nyssa și Vasile cel Mare – reflectă veridic teoria potrivit căreia antropologia creștină – deci și concepția despre corp – a prilejuit mai curînd o continuitate între Atena și Ierusalim decît un divorț metafizic brutal față de patrimoniul ideatic pre-creștin. „Plinirea vremii” – altfel spus, momentul „kairotic” al Întrupării lui Hristos-Logosul divin – fusese într-adevăr pregătită și pe calea revelației naturale, atît prin Epictet, Seneca și Marc Aureliu, cît și prin Plotin și Porfir, autori care au instilat în elita imperiului codul autoedificării spirituale prin moderație, exercițiu meditativ, desprinderea de patimi și cultul purificator al virtuților. Cea mai semnificativă contribuție creștină la reprezentările corporale valabile (tacit) pînă astăzi e de găsit în sanctificarea trupului ca sediu al chipului divin, ștergerea diferențelor dintre oamenii liberi și sclavi, evrei și politeiști sau bărbați și femei și viziunea asupra Bisericii ca Trup teandric al cărui Cap rămîne de-a pururi Iisus Hristos. Despre toate acestea, plus sute de nuanțe fascinante – pe care o simplă recenzie nu le poate reda –, veți afla destule citind cartea recomandată aici.

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

poddddd jpg
Inspecție la podul suspendat de la Brăila. Grindeanu: „Insist să filmați graficul asumat de constructor”
Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, a făcut luni, 3 octombrie, o inspecție pe șantierul podului peste Dunăre. Constructorul i-a prezentat graficul lucrărilor și s-a angajat că obiectivul va fi gata în decembrie 2022.
Screenshot 2022 10 03 at 17 51 40 png
Intervenție antitero pe Aeroportul Iași. Avionul de Tel Aviv a revenit pe pistă din cauza unui pasager
Un avion care a decolat de pe Aeroportul Iași cu direcția Tel Aviv a revenit la sol, deoarece un pasager nu a ascultat indicațiile membrilor echipajului și a devenit recalcitrant, împreună cu alte două persoane.
meteo  frig foto pixabay
Vremea se schimbă radical. Frig pătrunzător după temperaturile tropicale, unde se anunță lapoviță și ninsoare
După căldura tropicală, vremea se schimbă radical. Temperaturile încep să scadă, iar ploile se vor extinde în mare parte din ţară. La munte va fi foarte frig și vor cădea precipitații mixte.

HIstoria.ro

image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.
image
Bălcescu, iacobinul român despre care nimeni nu mai vorbește
Prima jumătate a veacului al XIX-lea a reprezentat pentru Ţările Române un timp al recuperării. Al recuperării parţiale – ideologice şi naţionale, cel puţin – a decalajului ce le despărţea de Occidentul european. Europa însăşi este într-o profundă efervescenţă după Revoluţia de la 1789, după epopeea napoleoniană, Restauraţie, revoluţiile din Grecia (1821), din Belgia şi Polonia anului 1830, mişcarea carbonarilor din Italia, toată acea fierbere socială şi naţională, rod al procesului de industria
image
„Historia Special”: 100 de ani de la încoronarea regilor României Mari
„Historia Special”: 100 de ani de la Încoronarea de la Alba Iulia