Chicoutimi - cîteva ceva despre nostalgia nordului

Publicat în Dilema Veche nr. 122 din 25 Mai 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Autobuzul imens cu două arii motoare, tip Greyhound, maşină de alergat adaptată marilor spaţii americane. Cei 3,20 metri de zăpadă căzuţi în această iarnă, ce se ridică, asemeni unui zid alb, compact, de o parte şi de alta a autostrăzii. O dîră neagră, neîntreruptă - gazul de eşapament impregnat în carnea zăpezii. Pentru a ajunge la Chicoutimi, mic oraş al nordului canadian, aşezat la limita pădurii boreale, trebuie traversată o "rezervaţie" de faună şi floră. Brazi, încărcaţi de zăpadă, lacuri îngheţate, cabane de lemn. Nu te poţi împiedica să nu te gîndeşti la goana după aur, sănii trase de cîini, Jack London, pe care îl citeam în aerul încins al verii din Bărăgan visînd ca un pinguin la pol. Autobuzul - otopusul, cum pronunţă cei de aici cu accentul lor de neimitat - trece ca o săgeată gri prin această splendoare a naturii. Din loc în loc, monştri metalici molfăie, ca nişte arahnide gigantice, copaci întregi, curăţînd crengile, scoarţa. Vîrful este tăiat cu un gest scurt, precis, aproape elegant. Bărbierul din Siberia, filmul lui Mihalkov, maşina sa de ras obrazul pădurii în variantă live. Alte furnici de fier adună toate resturile într-un soi de ruguri imense, ridicate din loc în loc de-a lungul Sangel-ului de asfalt. Pădurarii (forestierii) canadieni le dau foc cu ajutorul unor "feştile" speciale, prizele de aer ale autocarului aruncă spre călători mirosul autodafé-ului vegetal. Fum parfumat de răşină arsă molcom. În mijlocul rezervaţiei dispare orice urmă de locuire umană, de exploatare forestieră, traficul este din ce în ce mai rar. Dispar şi posturile FM; nu se mai aude decît şuieratul aerului rece spintecat de cuţitul de argint Greyhound. Începe să ningă brusc cu fulgi grei. Din prima clipă în care am pus piciorul în America de Nord am avut impresia că aici natura nu este încă pe deplin domesticită. Încă se mai luptă împotriva ei. După cîteva minute, intersecta o caravană mecanizată ceea ce aş putea denumi "drumuri şi poduri" Canada. O turbină aruncă zăpada cu zgomot peste parapetul autostrăzii, o altă maşină, ce o urmează, "mătură" totul împrăştiind nisip şi sare, ceea ce explică în parte misterul negrului mineral al asfaltului în mijlocul acelui tablou alb. Nu mă pot împiedica să nu mă gîndesc că 5 astfel de echipaje de vajnici canadieni din nord ar fi mai eficiente pe străzile Capitalei decît toată flotila de care dispune Primăria urbei de Dîmboviţa, la ora actuală. Chicoutimi. Fost oraş industrial, acum agonizant, centru al producţiei canadiene de aluminiu, industrie forestieră etc. Aşezat pe malul unui rîu cît un fluviu, Saguenay, ce formează un fiord de o sălbatică frumuseţe la vărsarea în golful Saint-Laurent. Vara se organizează expediţii în bărci cu motor pentru a observa îndeaproape balenele ce (încă) se mai găsesc în fiord. Acum totul este înecat sub ninsoare, oraşul de circa 50.000 de locuitori este îmbrăcat într-un palton de pîslă albă. Oamenii locului par nişte urşi, nu sînt deloc "eleganţi". Nu prea au de ales, aici iarna durează 6 luni, cad anual pînă la 4 metri de zăpadă pe sezon, iar temperatura medie este undeva pe la -15

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Singura fabrică românească de ciocolată și-a cerut insolvența
În perioada de glorie, fabrica producea 2.000 de tone de ciocolată pe an. Unul dintre sortimente a fost premiat cu medalia „Marca de Aur“.
image
Fanii lui David Attenborough, dezgustați de scenele din cel mai recent documentar: „Nu voiam să văd asta”
Ultimul episod al documentarului TV Wild Isles, al cercetătorului David Attenborough, a trezit repulsie în unii telespectatori.
image
De ce sunt finlandezii cei mai fericiți oameni din lume
Românii sunt mai fericiți față de anul trecut, potrivit World Happiness Report, care arată că ţara noastră a urcat 4 locuri în acest top. Cea mai fericită ţară, din cele 137 câte au fost incluse în clasament, rămâne Finlanda.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.