Călătorii

Publicat în Dilema Veche nr. 731 din 22-28 februarie 2018
Cum am trăit Păltinișul jpeg

La Roma mi-am descoperit conștiința arheologică, mai ales după ce am vizitat biserica San Clemente, unde, pe o scară în spirală, poți coborî pe scala temporală a circa două milenii, pînă la templul mithraic aflat la temelie. N-aș fi avut răbdarea de a deveni arheolog, rămîn un turist diletant, mereu fascinat de trecut, dar sînt contaminat de pasiunea celor care i se dedică profesionist – cu lopățele, spatule, perii și lupe – asemenea unor detectivi neobosiți. Ce crimă investighează? Aș spune că sînt porniți în căutarea înțelepciunii și a speranței: o adevărată nebunie, în lumea noastră opacă, fixată în prezent, așadar lipsită de vizualizarea civilizației noastre ca strat dintr-un „tort arheologic“ mereu neterminat. Deși călătorim mai des, mai mult și mai departe decît înaintașii noștri, avem naivitatea de a ne vedea pe noi înșine ca pe un punct terminus, nu ca pe o simplă etapă. Nu-mi vine să cred că locuința unde scriu acest text, pe laptop, va fi la un moment dat „oale și ulcele“, o simplă piesă aglutinată într-o pastă lutoasă. Mi e greu să mi imaginez că diferite simboluri ale Europei contemporane – să spunem Turnul Eiffel sau catedrala San Pietro – vor fi cîndva sub pămînt, la zeci de metri adîncime. De cînd ne putem stoca digital imaginile și textele, arheologia a fuzionat cu futurologia: vechimea e proiectată într-un viitor care seamănă cu un uriaș cimitir virtual. Am salvat, deja, pe suporturi fragile, presupus indestructibile prin multiplicare, atît trecutul nostru imediat, cît și datele care vor mărturisi despre noi în fața unor generații îndepărtate, necunoscute, dar care vor ști aproape totul despre noi.

Noile tehnologii ne permit (și deci ne invită) să reinventăm trecutul, prin reconstituiri tridimensionale. Puteți găsi pe Internet filme cu asemenea exerciții oarecum abstracte, ca niște planșe de arhitectură, și totuși extrem de sugestive: savanții au început să refacă pînă și sonorul vieții cotidiene din Parisul medieval sau de la Pompei. Poate că nu peste multă vreme vom fi capabili să redăm și mirosurile unor asemenea diorame, participînd (educațional sau hedonist) la imersia totală în scene apuse, reapropriate în cascade de pixeli. Respectivele extensii alterează, prin relativizare, experiența directă a turistului aflat in situ. La începuturile fotografiei, izolam cîte un suvernir emblematic, producînd „cărți poștale“ de uz privat. Fotografia digitală ne a împins către o practică neobișnuită: ne deplasăm „la fața locului“ doar pentru a dubla realitatea surprinsă acolo printr-o peliculă reportericească exhaustivă. Mai mult: ne punem pe noi înșine în scenă, cu bățul de selfie, asociindu-i ipotetic pe toți ceilalți la actul nostru de cunoaștere. Marile emoții singulare ale exotismului s-au banalizat pe feed-ul de Facebook, unde vedem continuu semeni care se interpun, cu fețele lor radioase, între noi și felurite locuri celebre, de la Taj Mahal pînă la Petra, și de la plajele din Fidji pînă la Christul din Rio de Janeiro. Muzeul nostru imaginar se extinde indefinit, pe măsură ce reacționăm mai vag. Ochii celorlalți, a căror privire se amplifică prin sute de fotografii aruncate în fluxul rețelei, devin propriii noștri ochi mereu mai blazați. Aproape că te întrebi dacă mai merită să faci tu însuți deplasarea! Locurile sacre ale memoriei umane au pălit în fața capacității noastre de a le vedea de la distanță, în mii de ipostaze tot mai abil dramatizate (mai ales prin răspîndirea recentă a filmărilor cu drone). Realitatea lor concretă riscă să dezamăgească. Pe vremea lui Goethe și Winkelmann, sau a lui Stendhal, desenul, gravura și bucata literară descriptivă erau singurii mediatori între publicul educat și patrimoniul menit să educe. Acum sîntem cu toții reporterii, arheologii și pedagogii unui trecut transformat în publicitate și autoîncîntare. Ne consumăm memoria, producînd o avalașă de imagini chemate să mascheze trecerea timpului, contracția spațiului și iminența morții, care va lăsa în urma noastră arhiva inflaționară a unor mărturii tăcute. 

Teodor Baconschi este diplomat și doctor în antropologie religioasă.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Cât costă minivacanța de 1 Mai-Paște pe Valea Prahovei sau în stațiunea Padina-Peștera
În scurt timp începe minivacanța de 1 Mai-Paște (5 mai 2024), prilej de relaxare și călătorii. Două populare destinații sunt Valea Prahovei și stațiunea Padina-Peștera (Dâmbovița). Ofertele de cazare sunt multiple și variate.
image
Ce ascunde China în Wuhan. Misterele locului de unde a pornit pandemia, dezvăluite de un cunoscut vlogger român VIDEO
Cătălin Stănciulescu, vlogger-ul român devenit celebru pentru în peregrinările sale a făcut interviu cu fratele celebrului baron al drogurilor, Pablo Escobar, a vizitat Wuhan, locul din China de unde a pornit pandemia care a ucis zeci de milioane de oameni.
image
Zboruri din Sibiu, de la 200 de euro biletul. Care sunt destinațiile de vacanță
Se reiau cursele spre cinci destinații de vacanță din această vară, cu un total de zece frecvențe săptămânale, ce vor fi disponibile pentru rezervare la agențiile de turism cu care colaborează aeroportul din Sibiu.

HIstoria.ro

image
Cum au construit polonezii o replică a Enigmei germane
Cu toate că germanii au avut o încredere aproape totală în integritatea comunicațiilor realizate prin intermediul mașinii de criptare Enigma, în final această credință s-a dovedit eronată, în primul rând subestimării capabilităților tehnologice și ingeniozității umane ale adversarilor.
image
Cine erau bancherii de altădată?
Zorii activităților de natură financiară au apărut în proximitatea și la adăpostul Scaunului domnesc, unde se puteau controla birurile și plățile cu rapiditate și se puteau schimba diferitele monede sau efecte aduse de funcționari ori trimiși străini ce roiau în jurul curții cetății Bucureștilor. 

image
A știut Churchill despre intenția germanilor de a bombarda orașul Coventry?
Datorită decriptărilor Enigma, aparent, Churchill a aflat că germanii pregăteau un raid aerian asupra orașului Coventry. Cu toate acestea, nu a ordonat evacuarea orașului și nici nu a suplimentat mijloacele de apărare antiaeriană.